Romanul in statistici…
…pe ultimul loc in Europa ?
Pentru ca sa intelegem de ce romanul de astazi iese atat de
fotogenic in statistici, in sondaje, in studii de opinie, sau in alte tipuri de
evaluari critice, este nevoie sa cautam cateva explicatii edificatoare,
scormonind putin prin negura trecutul sau.
Istoria ne lasa sa intelegem ca
valahii, timp de secole, ca sa se dea jos din pat trebuiau sa se ridice in
picioare si sa faca un pas in lateral. Fiindca dormeau la nivelul solului
stramosesc batatorit, pe o rogojina din paie cu taratze.
Prin secolul patru, in
scrierile bizantine ii gasim zugraviti ca pe niste barbari imbordeiati. Dupa
vreo 400 de ani, tehnologia bordeiului de chirpici capata denumirea de
‘civilizatia de chirpiceni’.
Dupa alte patru secole, lavabilul, rigipsul si
termopanele inca nu biruisera traditia...Si tot asa, pana intr-un tarziu,
"incoacea...mai pe-ndarat"…(sa ne reamintim ca la noi, secolul al
XVI-lea a batut timid in golul de la intrare a bordeiului de abia prin secolul al XVIII-lea)...
Cica expresia 'romanul s-a nascut poet' ar fi o traducere
romaneasca rastalmacita a unui text din cronicile maghiare de pe la 1200, care
afirma in original ca: "Olahul s-a nascut in poiata. Dar nu in iesle, ci
pe paiele de deasupra balegii de pe podele".
Ceea ce explica in buna
masura afinitatea seculara a valahilor pentru amestecul de paie si balegar si
mentalitatea de poiata. Pardon, inapoiata. Desi, paradoxal, se zice ca
stramosii romanului au avut si momente de sclipire in ingineria constructiilor
de bodybuilding, vezi Mesterul Manole. Dar sa nu uitam ca este doar un mit.
Tumultul civilizational care ne-a invadat garile prin
intermediul trenurilor migratoare si coloniale ale istoriei, trenuri incarcate
cu o mare diversitate culturala si politica, nu au reusit sa il smulga pe
arhaicul roman de pe peronul unde l-au gasit incremenit de spate, intr-o
pozitie de criza sciatica, mulgandu-si oile. Nu, el a stiut din totdeauna ca a
fost primul aici, deci, restul nu mai conteaza. El a nutrit credinta
nestramutata ca la inceput, aici traiau dacii. Si dacii mulgeau. Dupa care, au venit
romanii si i-au muls ei pe daci. Si uite asa au aparut valahii. Neam analfabet
de 'titani' care, desi s-au luptat cu zeii si au pierdut, nu au fost interesati
sa dezvolte scrisul, cu atat mai mult sa se implice in niste inutilitati
dragute, cum ar fi consemnarea in scris a propriei istorii si dezvoltarea
timpurie a conceptului de cultura. Au facut-o insa altii. La doar 400 de ani de
la sosirea lor in Europa, imbracati in piei de animale si traind in corturi. In
cronicile lor si ale altora mai tragem si noi cu ochiul, ca sa vedem ce faceau
ai nostri pe atunci.
Istoria oficiala predata in scoli se straduieste sa ne
convinga ca prin venele noastre curge acea gena albastra de la Roma, gena
responsabila cu inclinatia spre arta, explorare, cultura, civilizatie si
progres. Incercati sa depistati aceasta gena buclucasa in coarnele plugului de
lemn, sau in ghioaga ciobanilor valahi, care timp de peste o mie de ani nu au
avut preocuparea sa lase si ei posteritatii o epopee gravata in miniatura pe un
bob de orez, sau macar sculptarea unei statuete de jad, ceva acolo... Sau daca
nu, macar un biletel pe papirus de oaie sau pe un colt de servetel din
brusture. Un text minim de genul: "-Da bah, noi suntem gloriosii aia
despre care o sa vorbiti voi peste vreo mie si cateva sute de ani. Desi noi nu
intelegem de ce ne faceti responsabili de calitati de care noi nu ne stim
vinovati...".
Eeee, parca altfel s-ar fi umflat gogoneaua in piepturile
noastre paroase, reverberand inalta si in acelasi timp adanca mandrie
patriotica. Aveam si noi ce sa fluturam lumii pe sub nas: '- Uite bah, ce
stramosi luminati am avut noi, constienti de limitele lor, nu ca altii...'. Dar
asa ?
Astazi, patriotii de serviciu, dau vina pe tot ce le poate
debita simtul artistic, nu cel istoric, pentru a deculpabiliza romanul de
tarele sale milenare. Culmea amuzamentului, acesti 'patrioti' se raporteaza in
exces la 'glorioasa epoca' daco-romana. Pentru ca nu gasesc argumentele
narcisiste de care au atata nevoie timp de mai bine de un mileniu si jumatate...
Insa, realitatea cotidiana de actualitate, nu face decat sa
le demonteze creatiile, confirmand ca romanul e neam mitocan prin traditie.
Societatea romaneasca in ansamblul ei este una ce a ramas primitiva,
nefunctionala si, poate elementul cel mai definitoriu si cel mai alarmant,
neinteresata de progres si civilizatie. Multumindu-se cu o educatie minimala,
cu o existenta minimala, tarandu-si zilele dintr-o noapte in alta, fara prea
mari pretentii.
Celor care sunt tentati sa arunce toate metehnele noastre
traditionale in carca celor 45 de ani de comunism le recomand sa lectureze
articolele scrise de Creanga sau Eminescu in presa vremii. Veti descoperi
acelasi tip de clasa politica in care energia si resursele natiunii erau
risipite cu datul la gioale, pentru cauze proprii si personale, nicidecum
pentru cei multi si prosti. Veti descoperi aceeasi gargara retorica pompoasa si
populista, cu aria de acoperire neacoperita…Veti descoperi o copie a societatii romanesti actuale
atat de identica, incat pana si cainii maidanezi care faceau victime pe strada
se regasesc in ea. Veti descoperi acelasi tip de mentalitate retrograda a
maselor ca si in prezent…
I.L. Caragiale: „În România, linguşirea şi hoţia sunt
virtuţi“
" Din textele
sale scrise în exil, se resimt revolta şi amărăciunea legate de România: „Şi
cum ar putea fi altfel într-o ţară chemată de ieri, de-alaltăieri la luminile
europene, şi care încă aproape exclusiv trăieşte din plugărie, în cea mai mare
parte primitivă?"
„M-am
exilat şi atâta tot. Aerul aici îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei şi nu am
ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iar munca şi talentul
vieţii demne de compătimit", mărturişeşte, lezat, Caragiale. "
Cred ca e momentul acum sa plonjam printre statisticile de
actualiatate, ca sa ne cutremuram scuturandu-ne pana la lacrimi, cand vom
cititi si vom analiza profilul statistic al romanului la inceput de mileniu
trei. Iata doar cateva mostre, care vorbesc de la sine :
(sa nu va puna pacatele sa nu cititi pana la capat, ca va blastam !)
------------------------------------------------
Despre
caracterul românului
Atunci
când, la o “ședință”, am decis să punem bazele acestui blog, am făcut-o în
speranța că va deveni o atitudine de luptă împotriva decăderii actuale a
poporului, împotriva idioțeniei care a ajuns să ne caracterizeze, dar, în
același timp, un deget îndreptat într-o direcție în care, credem noi, ar trebui
să evoluăm.
Stăteam azi și mă gândeam… am depus
niște eforturi ca să încercăm să arătăm că românul o poate lua și în altă
direcției decât cea a îndobitocirii și a transformării într-o ciurdă de
plăvani. Încep să am îndoieli, totuși… Românul este plugar prin excelență, prin
definiție… Este exact genul care se așează în fața fierăriei lui Iocan,
modelează o bucată de lut, face politică fără să știe ce este aia, și acceptă
să i se spună că este prost și mănâncă… vorba lui Cocoșilă, nu a mea, căcat.
Românul este individul a cărui
aspirație este, negreșit, căpătuirea. Nu pune mare preț pe suflet și pe
dezvoltare intelectuală, pogoane să fie și bani la teșcherea! Că în
rest nu mai contează. Da, se mai nimerește câte un Niculae, care în loc să
grijească de vreo Bisisică ar vrea să cunoască, să învețe despre lume, despre
viață, despre moarte… și mai știu eu despre ce. Dar cazurile astea sunt din ce
în ce mai rare, și, nu știu cum m-ar înjura ‘nea Marin Preda, dar cred că ar fi
trebuit să spună și că Niculae nu era copilul lui Ilie Moromete. Nu de alta,
dar privind la rece aspirațiile tipic românești, copilul cu pricina pare să fi
fost făcut cu altcineva.
Oricum, nu asta interesează, ci
faptul că românului îi place să se afunde, ca porcul, în mlaștina imbecilității
și ignoranței. Avea sclipiri, e adevărat, nu putem uita de Blaga (Lucian,
bineînțeles), de Eliade, de Eminescu… Este nedrept că îi nominalizez
numai pe ei, dar nu este vorba de rea voință, vă dați seama. Problema este că
m-am cam săturat… Am cam obosit să mă simt un dinozaur printre tot soiul de
intelectuali suficienți, de genunchiul broaștei. Ce facem, noi ăștialalți? Ne
afundăm și noi, zâmbind amar, în mlaștina prostiei, sau ne tragem pe margine și
ne depunem actele pentru emigrare? Sau ne închidem în casă și nu mai ieșim, nu
mai dăm drumul la tv sau la radio și încercăm să ne conservăm pe noi, pentru
noi?
Încă nu
m-am hotărât, dar este cert, caracterul românului, nu că ar fi fost extrem de
bun, s-a schimbat în foarte rău. Nici măcar munca moromețiană a pământului nu
ne mai caracterizează. Mai degrabă o fac
spusele mamei către fiu… “Fotbal nu știi să joci, manele nu poți să cânți, în
Spania la căpșuni nu vrei să mergi… bine, dă la facultate să ajungem de râsul
blocului”.
-------------------------------------------------------------------------------------
Caracterul hibrid al poporului roman
– Sorin Adam Matei
Specialist in sociologia comunicatiilor si a culturii,
profesor in Statele Unite ale Americii, dar inainte de toate, observator al
fenomenelor culturale, Sorin Adam Matei a dat curs invitatiei Fishington Post
de a discuta pe marginea unicitatii poporului roman, caracteristicilor acestuia
de consum si a felului in care digitalul a influentat schimburile de idei. Sorin Adam Matei este autorul cartii “Boierii
mintii” si coordonatorul volumului de
eseistica, “Idolii Forului“. In 2011 urmeaza sa lanseze un nou volum – “Idei de
schimb“.
Consumul este o forma de a crea o ierarhie sociala, cei care
cheltuiesc cel mai mult ar trebui sa fie cei mai respectati. Este un tip de
comportament mai mult feudal, neproductiv.
Românitatea. Exista asa ceva ?
Romania este o tara de tip creol. Nu in sensul ca este o
tara tropicala, ci o tara de frontiera. Ca si civilizatiile creole ale Marii
Caraibelor care amesteca elemente de civilizatie si cultura foarte diverse, si
Romania amesteca in structura ei etnica si culturala elemente din mai toate
zonele europene si o buna parte a Orientului Mijlociu. Cand ma intreaba cineva
cum sunt romanii, le spun ca trebuie sa se uite la ce mananca acestia. Ei incep
o cina mai bogata cu o gustare din Grecia sau Turcia – zacusca sau salata de
vinete, continua cu o supa vieneza cu galuste si termina cu un desert
frantuzesc. Este un lucru de care unora le este rusine, un lucru de care altii
sunt foarte mandri. Romanii sunt produsul unei istorii si a unui loc
privilegiat. Sunt o civilizatie de frontiera si asta le poate asigura un anumit
avantaj in lumea aceasta in globalizare, o lume creola in miscare.
Ce ne defineste ca popor ?
Daca ne referim la etnia romaneasca multi vor fi foarte
surprinsi sa isi dea seama ca suntem un amestec de elemente foarte
contradictorii. Romanii au o buna parte din materialul lor genetic imprumutat
de la turci. Cercetatorii sunt din ce in ce mai convingatori cand spun ca
romanii sunt un popor nascut la
incrucisarea miscarilor sociale si etnice ale lumii. Amintesc aici de un eseu,
mai mult de popularizare, privind componenta cumana a romanilor, publicat de
domnul Djuvara – stim cu siguranta din cercetari ca exista o componenta
genetica asiatica foarte importanta in poporul roman.
Exista un model romanesc de viata? Un fel de
romanian way of life ?
Orice
familie este trista si bucuroasa in felul sau – ca sa fac o trimitere la
Tolstoi. Cred ca romanii fac parte dintr-un spatiu cultural si civilizational
mai larg. Si anume, spatiul de frontiera care cuprinde o parte din Ucraina,
Romania si Serbia. Tari peste care trec liniile de frontiera dintre Rusia,
Orientul mijlociu si Europa Occidentala. Felul nostru de a fi este mai hibrid;
il impartasim cu aceste popoare. Ar fi interesant sa ne uitam mai cu mai mare
atentie la serbi, o parte din polonezi si ruteni ca sa vedem ce avem cu
adevarat unic si original.
------------------------------------------------
Bogdan Naumovici: "Românii sunt
leneşi, dar au o părere foarte bună despre ei"
În cadrul
campaniei realitatea.net "De ce NU iubim România", creatorul celei
mai bune reclame româneşti din ultimii zece ani a vorbit despre ceea ce îl
deranjează la ţara în care s-a născut. Campania REALITATEA.NET nu are
scopuri distructive, ba din contră. Considerăm că nu avem cum să devenim mai
buni dacă vom continua să ascundem gunoiul sub preş.
"Cel
mai tare mă deranjează la România că încurajăm mediocritatea, iar de aici se
trag o grămadă de chestii rele. Nu ne place să ajutăm locomotivele, pe cei care
fac performanţă. Suntem mult mai preocupaţi de cazurile sociale", spune
Bogdan Naumovici, Creative Director 23 Communication Ideas şi autorul spotului
"Laser, frate!", desemnat luna trecută cea mai bună reclamă
românească din ultimii zece ani. "Se vede şi la concursurile de talente,
la "Românii au talent" n-a câştigat cel mai talentat
participant", oferă publicitarul un exemplu.
Cum au dresat politicienii
electoratul
Promovarea
mediocrităţii nu se limitează însă la industria media, ci caracterizează toate
nivelurile societăţii româneşti, de la politică la fotbal: "În 1990, când
i-am avut pe Radu Câmpeanu sau pe Ion Raţiu candidaţi la preşedinţie, noi l-am
ales pe Ion Iliescu cu 87%. Românii n-au vrut o influenţă occidentală,
elegantă, l-au preferat pe Ion Iliescu, care părea unul de-al lor şi le dădea
siguranţă. În prezent, aşteptările pe care le au oamenii de la politicieni nu
sunt să nu fure, ci să fure dar să şi facă ceva. Modelele de succes ale
funcţiei de primar sunt Radu Mazăre şi Gheorghe Pinalti, despre care se spune
că au furat dar au şi făcut ceva. Am vorbit cu oameni care au astfel de
aşteptări şi i-am întrebat: "Voi furaţi la locul vostru de muncă!" Au
spus că nu, dar li se pare normal ca politicienii s-o facă. Nici nu le trece
prin cap că o persoană ar putea intra în politică din vocaţie. Încurajarea
mediocrităţii face ca românii să aibă aşteptări extrem de joase, iar un alt
exemplu este fotbalul. Când naţionala joacă cu un adversar puternic, precum
Italia, Olanda sau Franţa, ne bucurăm că facem zero la zero".
Potrivit
lui Bogdan Naumovici, glorificarea mediocrităţii în România îşi are rădăcinile
într-o invidie distructivă. Creativul-şef de la 23 Communication Ideas spune că
pizma se poate concretiza uneori în ceva constructiv, însă nu e cazul pe
plaiurile mioritice. "Singurele topuri sunt cele ale milionarilor, Top
300, Top 500. Ne uităm la oamenii de acolo şi spunem: "Dă-i bă dracu, că
toţi au furat". Nu suntem interesaţi să învăţăm de la oamenii care au avut
succes fără să fure".
Leneşi, dar cu pretenţii
Pe lângă
invidie, un alt defect al românilor este lenea, susţine publicitarul. "În
mod paradoxal, românii sunt leneşi dar au o părere foarte bună despre ei
înşişi. Ni se pare că suntem foarte şmecheri. Ne uităm la nemţi, vedem că au
autostrăzi, o societate prosperă, civilizaţie, dar spunem despre ei că n-au
simţul umorului. Pentru români nu cotează că inginerii germani sunt printre cei
mai buni din lume. Ni se pare ciudat că o marcă de maşină cheamă în service-uri
mii de modele pentru că bate nu ştiu ce piesă şi ne mândrim că noi am fi
rezolvat problema cu o liţă", arată Naumovici cum românii ilustrează
adeseori proverbul "prostul nu e prost destul până nu e şi fudul".
Colegii de
la Gândul au lansat campania De ce iubim România. Anul trecut, REALITATEA.NET
încerca România care ne place. Şi, oricât de multă nevoie am avea de o gândire
pozitivă, nu ne-am putut abţine să ne gândim la motivele pentru care nu o mai
iubim.
Unii ar
spune că sunt 22 de milioane de motive pentru asta, dar e doar o glumă proastă.
La fel ca multe alte proverbe de genul "Avem o ţară frumoasă, păcat că e
locuită" care duc în acelaşi loc: România are "un ceva" deosebit
care te face să trăieşti aici, în ciuda defectelor. O iubeşti, dar ca pe un
viciu.
------------------------------------------------
Ultima statistică privind
criminalitatea în capitala Germaniei îi arată pe români pe primul loc la
capitolul furturi din buzunare în 2013.
------------------------------------------------
IPOCRIZIA, HOŢIA SAU PROSTIA MENŢIN
ROMÂNIA ÎN MIŞCARE ?
Ştiţi
foarte bine că de la şoferul de camion sau autocar care fură motorină şi orice
altceva poate atunci când nu este sever controlat, până la paznici şi femei de
serviciu, toţi sunt mândri de această abordare - să plece cu ceva în plus
acasă, în fiecare zi, cu ceva nemuncit! Masele în prostia lor sunt mândre de
aceste abordări şi fericite când li se tolerează mai de sus un astfel de
comportament, neştiind că cei care le tolerează aceste abordări, o fac doar ca
să ajungă să le vândă preşul de sub picioare - şi să îi condamne pe ei şi
generaţiile următoare să fie fericiţi că ciordesc un şurub în plus pe zi!
Am trecut
de mult de fundul sacului, dar pentru că lăcomia este un motor puternic şi de
neoprit, ea este alimentată cu credite externe! Doar trebuie lăsat ceva şi
pentru generaţiile următoare: să plătească creditele de acum! Unii ciordesc şi
alţii plătesc!
.-------------------------------------------------------------------------------------
O carte de rasfoit: Hotia la romani
Ca romanii
fura, o stim si noi, o stiu si strainii, mai ales dupa ce ne-au bagat in
Europa. De ce fura romanii? In orice caz, nu de saracie, asa cum se spune mult
prea des. Intre saracie si hotie este o legatura destul de vaga; nu una de la
cauza la efect. Baciul mioritic este omorat sa i se fure oile. De catre unii
care aveau, si ei, suficiente oi. Haiducii (talhari la drumul mare) sunt niste
justitiari; prin hotie, ei fac un fel de dreptate. Tu, cititorule, cum te-ai
simti, azi, daca ar veni unii cu pistoale si ti-ar lua tot din casa? Zici ca
te-ai duce la Politie, la Justitie, la Procuratura? Si daca or fi mana-n mana?
Hotia la
romani vine, poate, din lipsa unor comunitati cu relatii sociale bine
inchegate. In satele romanesti n-a existat stalpul infamiei ori inchisoarea
datornicilor, ca la nemti. La noi, atentatul la proprietatea altuia este privit
cu indiferenta. Un fel de incurajare. Noi zicem ca "hotul neprins e
negustor cinstit"; dar hotul, tot hot ramane.
Ne leganam
in iluzia ca, pe vremea lui Tepes, puteai sa lasi punga cu galbeni in drum si a
doua zi sa o gasesti tot acolo. Basme de adormit copii. Inchipuiti-va ca azi,
presedintele ori primul-ministru ar da ordin sa nu se mai fure in tara. Iar cei
care sunt prinsi ca fura, sa fie pedepsiti dupa lege. Ce ar urma in sondajele
de opinie? Nu mai bine lasam noi lucrurile asa cum sunt, in buna noastra
traditie stramoseasca?!
Aducerea
in discutie, intr-o carte, a acestui obicei pagubos (si pentru hoti!) e
binevenita. Chiar daca discutia este de o inutilitate perfecta. Sigur, romanii
nu se vor lasa de furat!
------------------------------------------------
Cele mai importante rezultate ale sondajului IRES realizat in august 2013:
Mai mult
de două treimi dintre respondenţii la un sondaj IRES au auzit despre
introducerea de către Patriarhia Română a slujbei pentru sfinţirea unui
vehicul, 55% apreciind măsura bună sau foarte bună. Daca 96% dintr romani cred
in Dumnezeu, 45% recunosc ca isi consulta horoscopul (16% chiar tin cont in
activitatea zilnica de ceea ce le spun astrele), iar 20% dintre romani au un
talisman norocos
------------------------------------------------
Concluziile apartin unui sondaj
realizat de INSCOP Research:
Aproape
45% dintre romani cred ca regimul comunist a insemnat "un lucru bun pentru
Romania". Cei din Banat, Crisana, Maramures si Transilvania - cei mai
reticenti fata de comunism, moldovenii - cei mai favorabili .
47,5%
dintre romani considera ca Nicolae Ceausescu a jucat un rol "mai degraba
pozitiv" in istoria Romaniei, potrivit acestui sondaj.
De
asemenea, 44% dintre cei chestionati sustin ca inainte de 1989 "se traia
ma bine" fata de acum; spre comparatie, 33% au raspuns ca "se traia
mai rau", iar 15% sunt de parere ca "se traia la fel".
------------------------------------------------
România stă pe net din WC-ul din
curte. Au mai rămas 100 de localităţi fără Internet în toată ţara şi 3,21
milioane de locuinţe fără baie
privind
alte servicii importante (reţinem că aproape 55% din gospodării nu au acces la
internet la punct fix):
- În
România, circa 3,21 milioane de locuinţe (38,1% din numărul total) au WC în
curte;
-
3,4% din locuinţe nu sunt electrificate;
- 35% din
locuinţe nu au acces la canalizare;
- 33% din
locuinţe nu sunt racordate la reţeaua de apă.
------------------------------------------------
Romania se afla pe primul loc in
topul tarilor cu gospodarii care au WC-uri in curte, potrivit unui raport
prezentat de Comisia Europeana.
40,7% din
romani au WC-urile in curte, fata de doar 25% din populatia Bulgaria. Pe locul
al treilea se afla Letonia, cu 15,8%. La polul opus se afla Danemarca, Spania,
Olanda si Suedia, unde procentul este zero, se arata in raport.
Romania
conduce si in clasamentul mortalitatii infantile, cu 9,4% in 2011, chiar daca
situatia s-a imbunatatit fata de 2001, cand nivelul era de 18,4%. Pe pozitia a
doua se afla Bulgaria, cu 8,5%. Media europeana este de 3,9% la o mie de
nasteri.
29% dintre
romani se confrunta cu privatiuni materiale severe, fiind devansati doar de
bulgari (44%) si letoni (31%), potrivit celor mai recente date ale Comisiei
Europene, din 2011. Romanii sunt
depasiti doar de letoni in privinta greutatilor intampinate atunci cand
apeleaza la serviciile medicale.
In 2011,
9,8% din femeile din Romania si 14% din barbati au reclamat limitarea accesului
la serviciile medicale, din diverse motive: pretul prea ridicat, distanta mare
intre domiciliu si unitatea spitaliceasca sau timpul indelungat pentru cei
inscrisi pe listele de asteptare.
In ceea ce
priveste numarul persoanelor care ating varsta de 65 de ani, Romania se afla pe
locul al patrulea, dupa Lituania, Letonia si Ungaria. Trei regiuni din Romania
apar in clasamentul privind speranta scazuta de viata la barbati: sud-est
(69,5%), nord-est (69,6%) si Muntenia (69,7%).
Cel mai
mult traiesc barbatii din regiunea italiana Emilia-Romagna - 80,4%. Femeile din
vestul Romaniei (76,9), din nord-est (77,2), nord-vest (77,2%) si Oltenia
(77,3%) sunt si ele la coada clasamentului privind speranta de viata.
------------------------------------------------
România rurală şi idilică nu există.
Viaţa la ţară se trăieşte la coada vacii
Dincolo de
imaginile cu focuri de tabără, copii cu clop pe cap care pleznesc de sănătate,
femei îmbrăcate în port naţional care fac pâine şi brânză în casă, ţărani care
joacă dansuri tradiţionale, viaţa la ţară se trăieşte la coada vacii, cu sapa
printre răsaduri şi dimineaţa pe răcoare cu o coasă în mână.
------------------------------------------------
PROFILUL STATISTIC al românului în UE:
un sărac bine educat, care moare repede. TOPUL european al calităţii
vieţii România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, însă
economia ei pare printre cele mai sigure, cel puţin din punct de vedere al
îndatorării statului. Românii
au un nivel relativ înalt de educaţie, depăşind multe alte state din UE, însă
speranţa lor de viaţă este printre cele mai mici din Europa, iar riscul de
sărăcie este printre cele mai mari din UE, arată cele mai recente statistici
europene
Produsul
Intern Brut (PIB) anual pe cap de locuitor în România, raportat la preţurile
curente, este al doilea cel mai mic din UE, cu 6.200 de euro, mai săraci ca
românii fiind doar bulgarii, care au un PIB pe cap de locuitor de doar 5.400 de
euro. Cei mai bogaţi din UE sunt locuitorii din Luxemburg, unde PIB-ul personal
anual se ridică la 80.700 de euro, urmaţi de cei din Norvegia, cu 77.500 de
euro, şi de cei din Elveţia, cu 61.900 de euro. Media europeană a PIB-ului
anual pe cap de locuitor este de 25.500 de euro.
Românul: în pragul sărăciei, bine
educat, cu speranţă mică de viaţă.
În ce
priveşte vârsta populaţiei, România se află sub media europeană la bătrâni, dar
şi la tineri. Categoria de vârstă de peste 65 de ani reprezintă 15% din
populaţia României şi este egală cu categoria tinerilor cu vârsta sub 15 ani.
Germania şi Italia au populaţiile cele mai îmbătrânite din UE, peste 20% din
totalul populaţiei fiind reprezentat de cei peste 65 de ani. Cea mai tânără
populaţie din UE o au Irlanda (21,6% din populaţie are sub 15 ani) şi Islanda
(20,7% din populaţie are sub 15 ani).
România
are printre cele mai mici speranţe de viaţă la bărbaţi, cu 71,1 ani, alături de
Bulgaria 70,9 ani, Estonia 71,5 ani, Ungaria 71,6 ani. Media europeană este de
77,4 ani, cu cea mai mare speranţă de viaţă pentru bărbaţi în Islanda 81,6 ani,
Elveţia 80,6 ani şi Italia 80,1 ani.
La
speranţa de viaţă a femeilor, România stă la fel de prost, cu rata de 78,2 ani,
media europeană fiind de 83,2 ani. Ţări unde femeile trăiesc la fel de puţin ca
la noi mai sunt Bulgaria 77,9 ani, Letonia 78,9 ani şi Ungaria 78,7 ani.
Femeile trăiesc cel mai mult în Italia, Spania şi Elveţia.
Riscul de
sărăcie în România este printre cele mai mari din Europa. 21,9% dintre bărbaţii
români se află în acest risc, fiind depăşiţi doar de cei din Spania (22,2%) şi
din Grecia (22,5%). 23,2% dintre femeile din România se află în risc de
sărăcie, fiind depăşite doar de cele din Grecia (23,6%). Cel mai mic risc de
sărăcie din UE se află în Islanda şi în Cehia.
In ce
priveşte nivelul de educaţie, România stă bine, situându-se peste media
europeană la bărbaţi şi puţin sub medie la femei. 79,5% dintre bărbaţii din
România au absolvit cel puţin liceul, acelaşi lucru fiind valabil pentru 72,4%
dintre femei. Cel mai mare nivel de şcolarizare pentru bărbaţi se găseşte în
Cehia, unde 94,8% au absolvit cel puţin liceul şi în Slovacia (93,5% cu liceul
absolvit), iar la femei în Lituania (94,5% au absolvit liceul) şi Estonia
(92,3% cu liceul absolvit). Cel mai scăzut nivel de şcolarizare se găseşte în
Malta şi în Portugalia, cu o medie a persoanelor care au absolvit liceul sub
40%.
(-
Statistica europeana ia in calcul numarul diplomelor, nu calitatea actului
pedagogic si nici nivelul real al educatiei individului ! Damblarin)
------------------------------------------------------------------
Adevărul crud din statistici
În ciuda prejudecăţilor bine
înrădăcinate despre nivelul înalt de educaţie al românilor, statistica ne arată
o imagine dezamăgitoare.
Recensământul
fie el şi deficitar ne oferă câteva date relevante. Aflăm de pildă că ”din
totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de
educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu
(posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel
superior”.
O
comparaţie cu alte ţări este uşor de făcut. Vom lua doar câteva exemple.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în anul 2010 în Marea Britanie forţa de muncă
cu nivel de educaţie elementar reprezenta 19,20%, cei cu studii medii 44,40%,
iar cei cu studii de nivel universitar 35,40%. În Germania, nivelul de jos
însemna 14,90%, cel mediu 58,50%, iar cel superior 26,50%. În Franţa nivelul
primar era de 24,20%, cel mediu de 44,10%, iar cel superior 31,70%. Cam acestea
sunt proporţiile în ţările dezvoltate ale Europei: o medie largă şi două
extreme înguste.
Sudul stă
mult mai rău şi se apropie de situaţia României: În Portugalia de exemplu
nivelul primar era de 65,20%, cel mediu de 18,60%, ial cel superior 16,20%.
Italia stă ca proporţii puţin mai bine: nivelul de jos 36,50%, cel mediu 46,50,
iar cel superior 17%.
Există
ţări cu o situaţie cu totul diferită: în Israel de pildă avem o piramidă
inversată - nivelul elementar reprezenta în 2010 abia 11,58%, cel de mijloc
40,80%, iar nivelul superior 46,02%. La fel stau lucrurile în SUA unde, spre
deosebire de România şi cîteva alte ţări din sudul şi estul Europei, forţa de
muncă de nivel superior este cea mai numeroasă (62%).
Să
menţionăm totuşi că aceste statistici se referă nu la nivelul total al
populaţiei, ci la acela al forţei de muncă înregistrate ca atare. În România de
pildă, Banca Mondială oferă pentru 2012 o estimare de 17,10% pentru forţa de
muncă de nivel universitar, înregistrând în 2010 15,70%.
Chiar şi aşa, făcând micile corecţii necesare, putem obţine o imagine
relevantă. Ţările
dezvoltate au în general un nivel mediu bine reprezentat şi un nivel superior
de peste 20%. Iar cât priveşte România s-ar impune şi o altă corecţie.
Statistica este serios deformată de industria diplomelor din universităţile
particulare. O mulţime de posturi din sectorul de stat de nivel universitar
ocupate de candidaţi cu diplome câştigate uşor nu îşi merită numele.
Dacă
administraţia e atât de incompetentă, încât o spune şi primul ministru, este şi
din cauza posturilor ocupate de aşa-numiţi absolvenţi de studii universitare.
Nu dispunem de o statistică la nivel privat, căci aici am găsi poate o imagine
mai apropiată de realitate. În orice caz, aceste statistici sunt o oglindă
maliţioasă, care oferă românilor o imagine mai puţin măgulitoare despre ei
înşişi.
------------------------------------------------
Rezultate PISA 2012: Aproape 40%
dintre elevii romani au dificultati sa citeasca si sa inteleaga un text si pot
rezolva doar exercitii de baza la Matematica
In anul
2009, Romania s-a plasat pe locul 49 din 65, iar in anul 2006 am ocupat locul
47 in randul celor 57 de tari testate, informeaza si Ministerul Educatiei intr-un
comunicat remis HotNews.ro.
------------------------------------------------
Romanii, cei mai inculti europeni ?
Suntem codasii Europei la setea de activitati culturale.
Dezinteresul
romanilor pentru cultura nu poate fi motivat prin constrangerile cauzate de
criza.
Nici in
perioada de boom economic nu ne inghesuiam sa vizitam prea multe muzee sau sa
vedem prea multe piese de teatru. Ori sa citim carti bune in mod regulat.
In medie,
finlandezii cheltuiesc 11,3% din veniturile salariale pentru tot ceea ce tine
de spectrul cultural. Pe ultima pozitie se afla romanii, cu 4,5% ! Care
chetuiesc mai putin de jumatate decat ocupantii primului loc! Stam mai prost si
decat bulgarii, vecinii nostri pe care-i privim cu atata superioritate!
Iar
concluzia este rusinoasa pentru tara noastra! Pentru romani! Din toti
europenii, romanii aloca cele mai mici sume pentru activitatile culturale. Cea
mai mica parte din salariu!
------------------------------------------------
TRAIM CA SA MANCAM! Romanii, pe
primul loc in UE in topul cheltuielilor cu mancarea.
Asadar, la
mancarea cumparata de fiecare european, avem o veste proasta. Romanii sunt pe
primul loc in topul cheltuielilor pentru mancare. Altfel spus, dintre toti
europenii, romanii sunt nevoiti sa dea cea mai mare parte din venituri pe
mancare.
Din toti
europenii, noi dam cea mai mare parte a salariului pe mancare. Concret, 28,8%
din salariul nostru este cheltuit pe alimente! Ceea ce inseamna o suma
importanta din salariu!
Procentual,
cel mai putin cheltuiesc pe mancare britanicii: 9,1% din salariul mediu.
------------------------------------------------
In concluzie, cred ca, statistic vorbind, daca Dumnezeu ar da curs doleantei exprimata prin versul dulce al unui cantec populist:
" - Doamne ocroteste-i pe romani ! ",
ar face o mare greseala.
Pentru ca ar perpetua si in mileniul al treilea, o
mentalitate arhaica generatoare a unui destin tragic, ce a inceput in urma cu
doua milenii. Ceea ce ar fi de neconceput din partea Lui.
Mai degraba ar trebui sa ne reformulam:
" - Doamne altoieste-i pe romani ! " Poate ar iesi
ceva bun...
Damblarin