"Unde-i unu nu-i putere
La siluitul din plăcere,
Unde-s doi, puterea creşte
Şi victima nu dovedeşte;
Unde-s şapte, e viol de la
mama lui,
Într-un sat de prin Vaslui,
Un tărâm uitat de Lege
Şi cu neandertali destui
"
talent anonim
● Se zice că etimologia
numelui Vaslui s-ar trage din acronimul V.A.S.L.U.I.
Adică: Violatorii Alcoolişti
Şi Liberi Uniţi Istoric.
● Cică răzeşii au ajuns să
ia contact cu sexul surpriză încă de pe vremea năvălirilor triburilor turanice.
Atunci când aceştia apăreau brusc pe muchia dealului, singura mişcare sigură pe
care apucai să o mai faci era să te aşezi în poziţia capră, demonstrându-i
năvălitorului că nu ai intenţia să ripostezi, ba din contră, eşti dispus la o
cooperare cât mai profundă, oferindu-i cu ospitalitatea bine cunoscută accesul
nelimitat la toate mufele din dotare. Nu puteai striga după ajutor că nu mai
aveai pe unde. Şi de la capătul celălalt al tubului digestiv se auzea ritmul
sălbatic al unei clisme executată în stil barbar cu ochii oblici. De aici şi
proverbul: "Capul plecat sabia nu-l taie", sau dulcele vers,
"Limba noastră-i o comoară în adâncuri înfundată"...
Cu timpul, în comunităţile
din zonă, violul în grup a ajuns să nu mai însemne mare lucru, devenind un fel de
dans social de complezenţă, în care victima feminină era declarată eroină, după
supravieţuirea iniţiatică a primului (dar nu şi a ultimului) viol sătesc în
grup. Ba în plus, putem menţiona că, unei astfel de eroine i se oferea un
statut superior în societatea tribală faţă de femelele care încă nu fuseseră
onorate sau deflorate, după alte surse.
Şi alte judeţe mari au păţit
ruşinea asta, de a fi dominate de o cultură de frământătură, în care masculul
are dreptul să-şi îmbujoreze trandafirul în ghiveciul oricărei femei ce-i iese
în cale dar, spre deosebire de judeţul Vaslui, acestea au pierdut contactul cu
tradiţiile străbune într-o măsură mult mai mare.
● La perpetuarea acestei
tradiţii îşi aduce aportul şi un întrupremergător ortodoxism medieval de exorcizare
(vezi cazul exorcismului de la Tanacu), în viziunea căruia femeia care se
machiază, se dă cu lac pe unghii şi îşi colorează părul, merită ţinută-n spume
cât trăieşte pe acest pământ, ca să fie purificată pentru ceruri. Din această
perspectivă violul este perceput ca o pedeapsă binemeritată de la Dumnezeu,
aplicată femeilor care umblă cu cioara vopsită.
● Un grup de cetăţeni
vasluieni, preocupaţi cu îngrijorare de imaginea judeţului lor în lume, au
propus jurnaliştilor (care au aparut în Vălenii de Vaslui ca ciupercile pe
unghii după ploaie), că dacă judeţul Roma are ca emblemă un grup statuar cu o
lupoaică care alăptează doi gemeni şi judeţul Vaslui poate avea un grup statuar
emblematic, cu o puştoaică alăptată de şapte gemeni. "- Că doar gintă
latină suntem şi noi !" au ţinut ei să sublinieze.
● Prefectul de Vaslui a
propus chiar ca la intrare în judeţ să fie plasate ( în întâmpinarea turiştilor
sexuali ce au descoperit potenţialul zonei în urma mediatizării violului în
grup), plăcuţe avertizătoare cu textul: " NICI UN VIOL FĂRĂ ALCOOL ! ".
Alcool care poate fi folosit şi la resuscitarea
beneficiarei violului în caz de leşin, prin stropire. Cunoscut fiind faptul că
alcoolul, chiar dacă nu e un bun lubrefiant, e un bun dezinfectant.
● Un deputat de Vaslui (ce a
executat în copilăria lui juvenilă cinci ani la o Şcoală de Corecţie pe motiv
de viol), vrea ca de la anul să organizeze împreună cu Patriarhia 'Festivalul
Erotico-Religios al Pupătoarelor de Moaşte', sub egida "FEMEIA E DE VINĂ,
ÎNTOTDEAUNA !". Astfel, vor fi expuse pentru mozol, numai părţile moi ale
presupuşilor sfinţi, pentru ca cuvioasele păcătoase să poată îmbina plăcutul cu
utilul, în timp ce îşi spală o mulţime de păcate, ca să facă loc la altele.
● Partea bună a coitului de
Vaslui este că menţine legăturile familiare mult mai strânse, mai închegate,
mai intime. Pentru că nu poţi fi sigur niciodată dacă ultimul frăţior nu îţi
este cumva şi fiu.
● La Vaslui se practică
nu doar sexul surpriză ci şi cel
geriatric. Adică, cu cât e mai în vârstă baba cu atât gradul de
vulnerabilitate creşte. Sigur, sunt preferate cele ştirbe celor
care mai pot încă zgâria.
De
aceea, femeile trecute de floarea tinereţii sau cele pe care nu le-a luat nimeni
de neveste, nu se mai duc la stomatolog ca să-şi scoată dinţii, ci se roagă de
câte un violator mai cu suflet, să îi scoată el, după cum pofteşte.
● Dacă veţi reuşi să
obţineţi de la Departamentul de Evidenţă a Populaţiei de pe lângă Parchetul
Penal din Bucureşti o statistică considerată secret de stat, veţi descoperi cu
surprindere că pe raza judeţului Vaslui se găsesc cele mai puţine prenume
feminine ca Verginica, dar cele mai multe prenume ca Violeta, la nivelul
întregii ţări.
Tradiţia spune că părinţii
vasluieni care aleg să-şi boteze fetiţele cu prenumele de Violeta, o fac în
speranţa că vor fi protejate atunci când, în mod inevitabil, le va apărea
violul în cale.
● Eleva de liceu care a fost
violată în grup de cei şapte magnifici timp de câteva ore, leşinând de mai
multe ori pe parcursul operaţiunii ambulatorii şi fiind resuscitată repetat
prin stropirea cu alcool (practică veche în sistemul sanitar vasluian), a
declarat într-un interviu televizat că supliciul a durat o veşnicie. Un
argument în plus care atestă faptul că Lucian Blaga a avut dreptate când a
scris în poezia “Sufletul Satului” că: "veşnicia s-a născut la sat".
Pe drumul de costişe ce duce
la Vaslui venea un cârd de şapte,
Ce-au prins o biată fată
scăpată de la şcoală, copilă de răzeş,
Stătuţi şi nesătui, flăcăii
de bani gata, ce n-au crescut cu lapte,
Au mototolit-o stropind-o cu
răchie să iasă din leşin, până-au făcut-o preş.
Apoi au aruncat-o ca pe un
tampon de vată, în neaua sângerie,
Că fecioria-i scurtă şi
trebuie profitat, deşi şi după aia, bărbatu-i tot bărbat;
S-au lăudat la toată lumea
ce înseamnă să fi 'macio', aşa, ca să se ştie,
Iar acu toată plebea
vasluiană e mândră de băieţi, că aşa-i tradiţia la sat.
În Vaslui poţi viola orice
femeie ziua-n amiaza mare, că Justiţia-i mai moale,
Poţi să o rupi brutal de
şale calcând-o în picioare, s-o farmi, s-o laşi fără dantură,
Dacă ai tată cu resurse şi
neamuri mai sus puse, pe lângă tribunal, ai drepturi feudale,
Iar curva de muiere e bine
să nu uite că la el în bătătură, masculu-i faraonu, femeia-i târâtură.
Damblarin