Fat Frumos

A fost odata ca-n povesti (hai de doua ori), de mult, ca de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit…Pe vremea cand purecii erau potcoviti cu potcoave de 99 de okale la un picior si guvernele nu treceau de motiunea de cenzura…Intr-un taram miomitic, cu poalele inconjurate de Carpati…

Coabitau in respect si teama reciproca un imparat bun si o imparateasa bunoaca. O duceau bine avand in vedere epoca. Nu erau vasalii nimanui. Pentru ca traiau dintr-o agricultura de subzistenta si nu aveau nevoie de imprumuturi de la FMI ca sa poata plati pensiile supusilor lor. De fapt, nici nu aveau nevoie de pensii pentru ca batranii mureau pe cale naturala la 40 de ani de ciuma si gingivita.

Imparatul era tare falos (adica cu falusul gros) si se bucura de toate privilegiile feudale. Oridecateori punea ochii pe cate o minora din imparatia sa (toate minorele din imparatia sa se numeau Mioara), acestea se balonau imparateste si sfarseau prin a naste ceva de vitza nobila de butuc si os domnesc din duda de 'flori de nu ma uita'. Si uite asa se umplea tara de feciori cu nume de flori, cu paloshul gros si pieptul paros.

Cu regatele vecine si prietene intretinea relatii diplomatice de stima reciproca si intense schimburi comerciale. Ai lui faceau trafic de carne vie cu mioare si branza, iar ceilalti culisau cu mac si vinuri botezate. Asa isi acopereau reciproc viciile de baza.

Dar imparateasa era mai grea de cap si nu pricepea ca imparatul voia ca ea sa faca un copil din flori si cu el, ca sa aiba un mostenitor. Si uite asa, el o tot pedepsea cu sceptrul imparatesc si cu speranta, pana imparateasa facea rosu-n gat de la transpiratie. Intr-o zi ea s-a enervat si a plecat.

- Un' te duci fa ? o intreba imparatul

- Sa fat frumos ! raspunse ea

Si uite asa a venit Fat Frumos pe lume. Dintr-un calcul si un regret. Calculul politic a lu tat'su si regretul maternal a lu masa, ca de acum o sa-i atarne tzatzele ca pastaile de fasole oloaga si o sa i se lateasca fundu ca la o latifundiara.

Nu mica i-a fost mirarea dar mare i-a fost bucuria imparatului cand a vazut ca si acest Fat Frumos seamana cu el la fel ca si ceilalti fetzi.

Dar Fat Frumos habar n-avea. El doar crestea intr-un an cat altii-n zece. Canepa indiana in ghivece, ciuperci halucinogene in beciuri si plante etnobotanice in acvarii.

Timpul zbura necontorizat, dar efectele secundare ale trecerii lui se oglindeau in imparatie pe moacele celor prezenti.

Fat Frumos a ajuns dintr-un tanar mucos si cu cash la gura intr-unul

adolescentin, plin de cosuri princiare pe fatza si de pete la prohap.

Intr-o zi imparatul il chema in audienta si ii zise :

- Ba, Fatule ! Fain esti ! Da' daca nu te duce capu sa faci si tu un IT sau o medicina veterinara ceva (ca s-a umplut tara de vaci), macar inscrie-te la o politehnica (ca astea se cauta-n strainatate). Chiar si la FF (la fara frecventa)…Numa fa ceva. Ca eu si cu mata ne vom retrage la un moment dat catre taramul tineretii fara batranete si vietii fara de moarte. Si va trebui sa devi tu imparat peste regii astia mai micuti, care sunt vasalii nostri in imparatie. Dar ma tem ca Zmeul o sa-ti inhate majoritatea parlamentara dupa plecarea mea si nu o sa poti continua reformele pe care le-am inceput eu (Zmeul era liderul opozitiei si se aliase cu lidera minoritatilor padurii, Muma Padurii).

Fat Frumos s-a inscris la fara frecventa prin neprezentare. Dar de atunci incolo toti il strigau FeFe.

- FeFe, fi antena (ii zise imparatul cu o alta ocazie): am  o problema cu Verde Imparat. De mai bine de 20 de ani ma sacaie-ntr-una ca el vrea mai multa autonomie la el in zona (unde sunt mai multi verzi) si vrea si placute bilingve…Si o tot tzine asa si iar o tzine si iar o tzine…una-ntr-una, de m-am saturat pana peste cap (si tu vezi ca eu am capu mare). Asa ca am numit regatu asta, Tzinutu Secuiesc. Ca astia beau pana se cuiesc. Adica se fac cui. Si pe urma incep sa bolboroseasca intr-o limba pe care nu o intelege nime, numa ei. Si zic ca cu limba asta s-au nascut…Da nu am ce face, ca fara minoritatea asta pierd majoritatea aialalta, parlamentara…Cred ca tie o sa iti revina sarcina sa gasesti o solutie pe viitor…Capishi ?

Se parea ca viitorul politic a lui FeFe era incert. Avea nevoie urgenta de aliantze. Dar cu cine ? Pana acum el se aliase ba cu una, ba cu alta, ba cu amandoua deodata, intr-un  parteneriat politic numit 'menaj a troa' de circumstanta.

Asa ca FeFe se hotari intr-o buna zi (ce urma dupa o buna noapte), sa plece in recunoastere internationala cu intentia de aliante si cu calu.

Si pleca el dis de dimineata, zi de vara pana-n seara, peste 7 munti si 7 vai…pana cand isi zise :

- Baga-mi-as picioru in el jogging. Mai bine ma intorc dupa cal (de care uitase), ca deja is plin de besici in tenisi si de oparituri in boxeri. Si s-a intors dupa cal. Mare greseala. Mai bine se intorcea in fatza lui. Fiindca calu cand l-a simtit (de emotie ca o sa-l ia si pe el in strainatate), l-a improscat cu  o cufureala de parca pascuse lucerna cu Danone rece de la frigider…

A mai intarziat o zi, pana a scapat de tot bronzul artificial in strop, cu care il daduse calul emotiv.

Nu dispunea de buget pentru inarmare si pentru un buzdugan de ultima generatie, asa ca si-a tras o ghioaga cu baterii si au purces din nou peste cele 14 elemente de relief mentionate mai sus.

Joi spre seara au ajuns pe taramul secuiesc. Din mijlocul lacului format de la infundarea canalelor si eruperea apelor menajere sub forma de fantani arteziene, se ridica un spatiu locativ de castel construit sub forma de vila ilicita.

Traversa lacul pe burta calului (fiindca acesta innota pe spate). Feciorul lui Verde Imparat ii iesi in intampinare:

- Mei Feot Freomeos, am auzit multa de tine, da nu vazut bine. Bun sosita la mine.

- Bine te-am gasit voinicule ! (il saluta diplomatic FeFe). Am venit cu treaba…Cu treaba aia de care te tot tzi tu mandru, cu bilingvele…

- Uit cum focem : este iun Miuma Padurii ce ieie la noi tot al cate iun noua plus uniu copil. Tiu face Miuma Padurii piere pe limbu lui, noi neo mai faci gargaru de limba nost. Hat ez ?

Si se legara prin juruinta sa fie frati de cruci. Isi facura cruci cu schimbu (FeFe io dadu pe aia ortodoxa iar printul cel verde pe aia reformata).

Baba forestiera lucra numai schimb de noapte fiindca avea tenul sensibil si nu suporta arsura soarelui. Batu la miezul noptii cu capul in poarta castelului. FeFe deschise poarta. Muma Padurii arata ca o vedeta de la Hollywood cu operatie estetica nereusita (cu pleoapele, urechile, buzele si barbia cazute intr-o parte si implantul de par, naparlit si gaurile ramase la vedere).

- Ce politica mea vrei ? o intreba el scarpinandu-se la ghioaga.

- Oooo…dar ce prospatura frumusica avem noi aici, zise baba. Mamica ta stie ca nu dormi la ora asta ?...Ce voiesc ? Pai ia sa vedem…daca tot esti aici, as dori un 'full body massage'. Esti dragut sa ma servesti, ca ma cam grabesc ? il lua hoarca la misto pe FeFe, in timp ce incepu sa se ridice in picioare si in vazduh. Era atat de mare incat facea umbra la un hectar de porodici si curechi, la un loc. FeFe inghiti in sec si facu rapid un calcul al ariilor si triunghiurilor. Ii dadu un rezultat ingrijorator si cu zecimale in metrii patrati.

- Masajul asta corporal complet, il vrei pe tot dintr-o data sau sa ti-l dau in rate ? incerca el o negociere a termenilor

- Cash si dintr-o data, (ranji bestia). Ca am memoria scurta si nu retin in rate…

FeFe cupla ghioaga la baterii si la foc automat in asa hal incat 'Big Mama Forest' nu rezista nici macar la preludiu si o taie de nebuna peste peisaj, lasand o urma adanca cu ulei de masaj.

FeFe pleca din nou pe cale (pe cale diplomatica), catre necunoscut si catre padure. In adancul mijlociu al padurii  dadu peste un bordei de vacanta cu termopane, parabolica si celule fotovoltaice pe acoperis, pentru captarea curentului din apa calda. In partea din terasa ce dadea spre terenul de golf, statea intinsa pe un sezlong o blonda fatala cu fatza ovala, ce tricota un ciorap pentru cand va veni Mos Gerila. Cand o vazu lui FeFe incepu sa-i pice cu hodoronc-tronc.

- Tu esti Fat Frumos din Lacrima ? trecu ea direct la subiect

- Nu. Ala e altul. Tata de cate ori castiga cate un razboi dupa ce siluia cate o domnita, dupa (ca sa fie iertat de pacate si sa faca loc la altele) ridica cate o manastire. Care-i purta hramu... De aia a ajuns tata ctitor de manastiri. Dupa ce a terminat partida de 'full contact' cu tipesa aia, tata a lacrimat o luna de dor, (de cate ori se ducea in tufe sa usureze vinul). De dor sa-i treaca. Ca i se constipase sceptrul imparatesc de deabia storcea cate o picatura. Mai mult pisha pe ochi de durere. A zis : "Lui asta sa-i puneti numele Fat Frumos, ca si la ceilalti, dar in plus si prenumele Din Lacrima. Ca prea ustura". Asa ca eu sunt Fat Frumos zis pe scurt FeFe.

- Cu sau fara lacrima, tot un Fat Frumos esti (flirta ea cu stil). Apropo, pe mine ma cheama Ileana Cosanzeana. Cu ce te pot futila ? Adica, cu ce pot sa-ti fiu utila ?

- De-a cui esti ?

- Eeee…’coool…si euuu…Ecologista. Tai frunze la minoritatile pe cale de disparitie. Dar daca imi promiti sa ma iei pe bara calului tau, o sa te invat cum poti sa o invingi in parlament pe mama, Muma Padurii.

- Scuipa tot baby, o incuraja FeFe.

- Atentie, mama are doua urne de vot. Una cu bile albe pentru ea si alta cu bile negre pentru adversarii politici. Daca le schimbam locul tu o sa ai numai voturi  'pro' iar ea o sa ia numai voturile cu 'veto', indiferent la cate maini se voteaza in sala. In felul asta castigi majoritatea parlamentara fara batai de cap.

 "Desteapta blondina,(gandi FeFe). Pun pariu ca nici Eminescu nu s-a gandit la faza asta."

Cand sosi jivina padurii FeFe continua tratamentul geriatric si incepu sa o impacheteze cu namol. In rate. Pana la glezne, apoi pana la genunchi, apoi pana la tzatze (pe care nu le-a putut ambala pentru ca erau prea mari si nu incapeau, asa ca le-a intins la uscat pe tot cuprinsul terenului de golf). La urma i-a aplicat si o lobotomie cat l-au mai tinut bateriile, ca sa nu mai aiba soacra gusturi ciudate si pretentii paranormale in veci.

O lua pe Cosileana pe bara calului, asa cum promisese. Ea se mula pe pieptul lui ca un sutien de spandex si ca o urticarie.

- FeFe, la pieptul tau simt siguranta si sexul protejat (suspina ea)

- Mai asteapta si tu umpic, ca nu-s hun sa o fac din goana calului, ce ghioaga mea…(zambi FeFe cu coada ochiului calului).

Korciche cel verde il primi cu recunostinta si cu polinco. Dar cu toate astea avea cearcane-n privirile de deasupra buzelor.

- Acu ce mai ai frate ?

- Mei FeoFeo. Tiu acum gasit una bun. Io gasit si io, cu mult timp, neo acuma. Cand vazut la el che freumos este, am scapat glicemia-n chilotz mei. S-a umflat chilotzu de ioi, ioi, istenem. Iumblat diupe aia cracanat de neo piutiut pune cur pe cal moi.

- Pai ? Era scumpa de nu ti-ai putut-o permite sau ce ? intreba curios FeFe

- Neo mei. Este fatu liu Genaro. O mafiot italiana che vaneaza iele, zane si  fatu morgana prin paduri de arame si le vionde la arabi. Neo piutut fiure fata mei. Da dache tiu face asta pentru min, che fiure fatu, io nu mai cere otonomie si universitat Babes-Bolyai in limbu moghioros.

- Nem tudom moghioros. Tudom romano, ca suntem mai multi ba si am fost primii, (ii explica FeFe pe limba lui). M-oi duce sa ti-o fur, date-n...leagan mai secuiule. Ca ce drac sa fac daca m-am facut frate de cruce cu tine. Dar daca tot renunti la autonomie, hai, fie, treaca de la mine…

- Korciche !

- Ighen !

- Ai grija de Cosinusa pana ma intorc eu. Vezi ca astea blonde din nastere is lascive rau si se plictisesc repede. Nu o lasa sa se raceasca. Tine-o in priza pana ma intorc …

- Ighen, te bolond vagy...

Si dus a fost.

Fata Genaro-ului il astepta la geam (ca primise SMS de la Korciche). FeFe intra in casa si vazu pe pereti poze cu Genaro si calul sau pe cand luptau in Afganistan. Genaro avea un cal gen Aro. Nu arata cine stie ce dar puteai ara cu el. "Cu harbu asta de cal nu are cum sa ma prinda" gandi FeFe. Si au incalecat pe o sha…

Dar FeFe se inselase in privinta calului lui Genaro. Acesta era un Transformer. Doar pe dinafara arata gen Aro. Pe dinauntru arata gen Ferrari. Asa ca Genaro l-a ajuns din urma, l-a deposedat de colet si a disparut in vazduh ca un Tarom in picaj liber. A doua oara l-a deposedat de balon la fel de elegant si l-a amenintat cu Cosa Nostra daca se mai intoarce.

- Bai, da ce fel de gloaba esti tu de face calu lu ala ce vrea cu tine ? rabufni FeFe

- Pai pe mine ma adapi numai cu motorina de aia scumpa cu apa, de la Petrom. Pe cand ala bea numa kerosen cu lamaie.

- Kerosen cu lamaie pe dracu. Problema este ca pe tine te cheama Logan si pe ala il cheama Ferrari. Cand o sa ajung in tara am sa dau un decret sa stranga toate gloabele astea ca tine in 'Programul Rabla'. Ma gandesc ca macar la mezeluri sunteti buni…

Inventivitatea miomitica nu se lasa prea mult asteptata si FeFe puse mana pe telefon si il suna pe Ion Tiriac :

- Ioane, FeFe la telefon. Sunt bagat in rahat pana-n gat. Si nu e de ala turcesc. De data asta e de ala secuiesc. Am nevoie urgenta de un mijloc de tractiune-impingtiune cat mai rapid, ca sa pot scoate din Italia un transport vital pentru securitatea nationala. Da. O bruneta care l-o capiat pe feciorul lui Verde Imparat. Da, da...Nu. Lui ii plac astea peninsulare ca zice ca is U De Me Re- u…Da ma, stiu, ar trebui sa ma duc la baba aia harca, ca sa ii pasc iepele noaptea...Si ea o sa incerce sa imi traga capu-n teapa, da io-s mai smecher si pana la urma ar trebui sa ma aleg cu un murg cu 7 inimi...Clasic. Dar nu am timp ca is pe scenariu cu buget redus, intelegi ? Tiriac, hai nu mai tzarai. Fi si tu patriot si pune-ti mustata la bataie. Fi mandru ca poti contribui si tu la stoparea maghiarizarii forztate a secuilor, mai mult decat s-a facut deja. Ca ramanem fara padurile din Harghita si Covasna. Da. Si daca faci treaba asta, iti…vor doini codrii cei pustii…Si apoi toata tara…

- Hai lasa gargara ! i-o taie scurt Tiriac.

Dar l-a dotat cu o bestie pe doua roti si 8 viteze japoneze in V (de la Vendetta). Pe monstruozitate o chema Suzuki Hayabusa. Deci, s-a intors a treia oara. Fata Genaro-ului era pe trotuar si se plimba cu persoane care nu-i faceau cinste. In schimb le facea ea si le cumpara de baut.

- Trage-ti chiloteii pe tine ca sa nu-mi murdaresti bancheta si sari in sha ! (ii striga FeFe grabit). Ca daca o sa inveti cand trebuie sa tzi chilotii pe tine si cand trebuie sa ii dai jos, poate o sa ajungi printesa cu castel, nu cu bulevard.

De data asta Genaro l-a scapat la bariera.

Ajuns in tara l-a gasit pe Korciche plangand in clocote de bucurie :

- Koszonom FeoFeo !

- Vorbeste ma pe englezeste ca sa inteleaga toata lumea.

- Thank You !

- Asa ma. Parca altfel suna. Acu parca mai vi din Europa...Hai la masa ca-s rupt in gura de foame si o sa iti explic inca o data, pana pricepe si capul ala sec al tau de secui, cum sta treaba cu istoria secuilor.

Si s-au apucat de ospatat iar FeFe cu o gura manca iar cu cealalta dadea marunt din buze:

- Mai Korciche, secuii sau szekely, nu sunt nici unguri nici maghiari.  Secuii sunt urmasii avarilor, neam turcic originar din Mongolia si inrudit dupa limba cu hunii, pecenegii, uzii, cumanii, tataro-mongolii, turcii etc., total diferiti de maghiarii finici plecati de pe langa Urali. Avarii au aparut in Europa Central-Rasariteana de pe la jumatatea veacului VI si au intemeiat un imperiu ce a durat aproape 250 de ani. In tot acest timp, avarii au fost in contact cu stramosii romanilor din teritoriile supuse din Transilvania, dar si cu cei de la est de Tisa, deoarece, in cautarea sarii, si-au extins controlul asupra lor. Dar francii iau invins in cele din urma si iau alungat dincolo de Tisa. La destramarea imperiului, cei mai multi dintre avari s-au retras catre stepele estice. Impinsi de germanici dincolo de Tisa, la "salbaticii vlahi", avarii au convietuit cu acestia in si "dincolo de muntii de zapada". O minoritate au ramas in interiorul Arcului Carpatic. La venirea maghiarilor ei traiau "amestecati cu romanii, vecinii lor din munti", de la care au invatat scrisul cu caractere runice ( pe care si stramosii nostri le-au luat de la varegi si kazari) si alaturi de care impartaseau "aceiasi soarta", dupa cum ne spun vechile cronici.

In 896 si-au parasit lacashele si au plecat in Tara Ungului pentru a i se supune lui Arpad, duce nu numai peste maghiarii finici, ci si peste multimea de triburi turanice, inrudite cu avarii. Au fost acceptati ca aliati de catre Arpad, dar nu au fost inclusi in harmalaia de populatii care vor forma impreuna natzia ungara. Inca de la inceput s-au folosit de voi. Secuii au fost folositi de maghiari, apoi de unguri, ca in orice alianta intre unul mai mare si mai tare si altul mai mic: la atac erati trimisi in linia intai, iar la retragere in ultimul rand, ca sa isi protejeze proprii soldati. Prioritatea alegerii zonelor de pasunat in teritoriile cucerite o aveau in primul rand maghiarii si abia dupa aceea " si celelalte neamuri si-au ales locuri unde le-au placut".V-au dat privilegii in schimbul slujbei voastre militare si ati fost folositi ca unealta de oprimare impotriva mult prea numerosilor 'olahi', pe care regalitatea ungara nu va putea niciodata sa-i inghita cu totul. Adica, pe romani. Am rezistat pentru ca noi am avut simtul umorului atat de dezvoltat incat am reusit sa facem haz de necaz. Nu am stat incruntati si constipati ca voi bha Korciche.

- Moi, Foet Froemoes, nu soldat ruman castigat Ardealu, che mamelu vost, che fechiut mai multa copil ca noi (rabufni retinut Korciche).

- Despre voi spuneau carturarii vremii,(relua nestingherit FeFe, muscand ca barbarul din friptana de caprioara), inca din veacul al XVI-lea, ca desi la prima vedere "limba, ca si toate obiceiurile" ii apropiau de unguri "totusi sunt un neam barbar", altceva decat ungurii. Secuii, scriau cronicarii, "se deosebesc de unguri in aproape toate obiceiurile, legile si felul lor de a trai; afara de religie, si nu se aseamana nicidecum, nici ca limba, cand vorbesc dupa chipul stramosilor". Secuii mai erau descrisi de catre aceiasi cronicari ca fiind "oameni facuti pentru razboi, un neam de oameni crunti, aspru si aprig, ca si nascut pentru lupta, oameni cranceni si razboinici". Fapt care explica rezistenta indelungata in fata ungurizarii si pastrarea privilegiilor pe care regalitatea si marea nobilime ungureasca au fost silite sa li le recunoasca. Practic, pana tarziu, in epoca moderna, impletindu-si istoria cu cea a romanilor autohtoni si majoritari in Transilvania, impotrivindu-se ofensivei regalitatii magnatilor unguri si patriciatului sasesc, secuii s-au bucurat "de legi si obiceiuri cu totul deosebite de ale altora", impartindu-si intre ei mostenirile si slujbele pe triburi si spite de neam".

Asa ca voi aduceti mai mult cu hunii lui Attila decat cu maghiarii lui Arpad. De aia, temandu-se de natura voastra razboinica, nu v-au acceptat in inima imperiului ci v-au tinut la marginea lui tot timpul...

Iar acum voi vreti unirea cu 'Mama Ungaria', bha? Poate ca mama vitrega, bha. Pentru secui adevarata Muma a Padurii nu o fost iasca aia de am omorat-o eu cu tratamente balneo-climaterice. Ci 'Mama Ungaria' bha. Pentru ca v-a dat cu o mana si v-a luat cu doua. V-a dat cu o mana recunoasterea ca natiune in Transilvania, dar v-a luat cu doua prin maghiarizarea fortata si atat de intensiva incat, desi pe parcursul Evului Mediu aveati limba proprie, organizarea sociala proprie, traditiile, obiceiurile, portul, constiinta de sine ca etnie diferita, ('szekely' in limba turca veche insemnand 'de neam ales'), spre sfarsitul secolului al XIX-lea numai batranii secui isi mai aminteau originea diferita. Restul secuilor incepusera sa se creada unguri. Asadar, secole de-a randul regalitatea de la Budapesta si nobilii maghiari s-au straduit sa va maghiarizeze. Dar s-a dovedit istoric ca secuii sunt un amestec etnic huno-avar-romanesc. Chiar daca unii dintre voi v-ati corcit si cu unguri mai Korciche, pana in ziua de azi, daca ii spui unui ungur ca e secui, se simte jignit...

Se putea citi pe moaca lui Korciche ca e prea mult si nu poate rumega tot ce ii pusese Fat Frumos pe tava. Asa ca regurcita tot, dar din diplomatie arunca totul sub masa, ca sa nu-l contrazica.

Au facut schimb de partenere si s-au ospatat la propriile nunti. Apoi FeFe a plecat cu nivelul politic inca ridicat (de la noaptea nuntii care se consumase peste parametrii admisi) si cu sentimentul datoriei implinite fatza de tara si neam.

In urma lui, inca fluturand din batista, fiul lui Verde Imparat zise intr-o romaneasca impecabila:

- Dati dracu romanii astia. Cine ar fi crezut ca dupa 800 de ani o sa ne fure Ardealul de sub nas ?...Istenem...Ca se zvarcolesc stramosii nostri in mormant, ca o batut atata drum din stepele mongole degeaba...Dar ne va razbuna istoria. Ardealul nu va ramane pentru mult timp urmasilor dacilor...Pentru ca  istoria este in continua schimbare. Si daca nu te poti impune tu in fata ei, atunci te conduce ea unde nici nu banuiesti...Dupa cum arata recensamantul si sporul natural pe etnii, este deja in formare noua natiune

rromanelotiganeasca...

Si-au trait apoi in pace si in liniste ani multi fericiti, iar daca-a fi adevarat ce zice lumea, ca pentru Fetzii Frumosi vremea nu vremuieste, apoi poate c-or mai fi traind si astazi...

Pe la Comunitatea Europeana pe undeva...

Damblarin