Catusi decat

Reporter: - Buna ziua! Dumneavostra sunteti doamna Lia a lui Cufuritu ? Ne-am prezentat aici pentru...

Lia: - Ma dracie, ce sa fie ? Neica, abia picai si eu...Valeu muica, iara picara-ti acilea pe capu meu ? Doar le spusai la porcurori ca eu nu vrusai sa votez la refren drum, da ma suira cu duba...Pe noi ne dusa cu duba...Ce dracu ierea sa fac ?...Nu prea am timp acu muica...Ca chiar acusica ne pregatiram sa plecam pi la oras, cu nepoata, ca a picat-o la fizica...Ii dete o formula...O intreba la scoala ca "cat fu T1 la tine ?" Si proasta raspunse ca nu mai mult de 10 minute. Asa ne fu vorba, ca sa trecem apoi si pe la mormantu lu al batran. Ca a murit de postata.

R: - Vreti sa spuneti de prostata ?

L: - Nu, de postata, ca de cate ori se ducea al batran la Bucuresti, la baiatu al mare, se apuca si posta mult si aiurea pe un forum, nus' de care, pana l-or interzis aia...De acolo i s-o tras...

R: - Nu, nu de asta suntem aici lele Lia. Nu va interogam pentru referendum.  Linistiti-va ! Suntem de la televiziunea 'KK @ TV' si facem un studiu de caz, un reportaj, in cadrul emisiunii "Plai romanesc, te-as iubi da' nu-ndraznesc !". Facem un studiu de caz spuneam, despre tehnici stramosesti de constructie a budei (sau haznalei), si golirea ei.

L: - Iu, Doamne ia-ma, pa' di ce ?

R: - In materie de igiena, doar 61% din gospodariile romanesti au baie in interior, fata de 95%, cat este media europeana. Unu din doi romani nu are toaleta in casa. Canalizarea este considerata serviciu de lux. Romania este 'polul budelor ' din UE. Iar in Romania, judetul Olt este 'polul budelor', fiindca 70% din gospodarii olteni au latrina in curte. Cunoasteti ?

L: - Io cunosc numa pe Paulu lu Cacareaza din capu satului...

R: - Plecand de la aceste statistici, ne-am hotarat sa investigam ce tip de WC-uri se folosesc in localitatile fara canalizare si care sunt datinile, ce ne spune istoria, in ceea ce priveste evitarea transformarii haznalelor in focar de infectie. Deci, cu alte cuvinte, cum isi fac nevoile oamenii de pe aici ?

L: - Daca ie de-aia, atunci va spui...Catusi decat... Iaca, ajunsai la 76 de ani. Si de can' ma stiu, din batrani, io ma duc pi la buda, pe dupe cotetze,asa, in fundu bataturii. Acu nu ma ie muica ca pe vremuri. Asa, in coliba asta, se pierde contactu cu natura. Vo spui eu, ca-s batrana... Fura fo cinci ani decand construira baiatu meu, ala micu (manca-le-as sufletu, ca ma ajuta si cu facutu de mancare), un bordei cu invelitoare de catran deasupra si cu banca de lemn la gura gaurii. Ca sa nu ne mai infioram cand ploua sau da omatu...Catusi decat. Da' nu mai ie muica ca pe vremuri, tz spusai...Uite, ca ma intrebasi, dom'soara...da'-ncet, incet, mi-ad'sai aminte...Pe vremea mea era mare chicoteala si veselie ca la paranghelie...De abia apucam sa merg la hazna, cu o ciurda de f'o septe caini dupa mine. Ca aveam o gaura sapata-n in spatele chirpiciului, in bascea, iote colea, asa, cu o scandurica petrecuta peste groapa. Te cocotai pe scandurica, iote pe ciuci, si iti ridicai poalele-n cap, asa, si da' acolo sa ierea si un ciot de harac, de care iera legat coceanu cu care ne stergeam si de care ne si tineam cu o mana. Catusi decat. In a de-a doua mana tineam un praz cu care zburataceam cainii ce se aruncau la prospatura...Da' io nu dam cu prazu. Io le duduiam cate o perversa olteneasca, ca tunetu de vara...Sa vezi cum sa speriau cainii, de io radeam ca naroada pana-mi pica prazu-n gaura si ma pisam pe mine...Adica pe gaura...Daca aveai caini buni muica, de rasa, te lingeau de nutz mai trebuia cocean...Catusi decat, daca aveai mancarimi...Da' daca nu, nu. Ca uitai sa va spui, ca tineam cainii cu stiuleti de porum maica, de saracie...La barbatz era mai greu muica, ca atunci cand sa apleca, s-arunca cainele pe dinapoi si inhatza olteanu de stiulete, de-i sfarama boabele, nu-l lingea. De multe ori, can' intrau in bordei, dupa ce veneau de la hazna, oltenii nu sa asezau jos. Sa preumblau prin casa pana-i lasa durerea...Da' daca tat chierdetz vremea p'acilea sa va mai spui una. Cand ieram si io lelitza ioana, tanara si focoasa, stiti cum ma razbunam pe unguri, pa treaba cu Ardealu ?

R:- Va ascult!

L:- Pa' stai sa spui...io numa cand ma gandii...Auzirati de colacu ala secuiesc 'curtos colac' ? Ala invartit pe burlan ?...Io can' ma duceam la hazna (dupa ce mancam prune), reuseam s-a torc plamadeala ca pa fuior, de fr'o opt ori incolaceam spirele...Unduiam din buric de parca eram cadana la Istanbul...Ii ziceam 'curtos oltenesc'. Auzitati ? Acu' s-a dus dracu cu tot cu mama lui...Ca s-a largit tzestu...Nu mai pot sa-l framant cum vreau io...

R: - Asa ati inteles dumneavoastra sa protestati impotriva dominatiei istorice a maghiarilor din Ardeal ?

L: - De dracuit ii dracuiam io oricum, ii dadeam raului fishce zi, da simtam ca nu fusase de ajuns...

R: - Vreau sa imi relatati care este tehnica de golire, si eventual, cum mutati haznalele ?

L:- Oooo, pa' foarte simplu muica. Ca iete avem colea un ibric, atarnat in tinda, cu care punem in galeata, dupe aia varsam galeata in santzu din fata portii...

R: - Pai nu miroase ?

L: - Nu. Da' pute ! Pa' ce sa facem noi, megiesii, daca pana si primaru isi trasa buda la etaj, ca sa aiba picaj pe burlanu care varsa tot in santzul din fata portii ?...Pa' io ma obisnuii cu putoarea de nu pot adormi noaptea la Bucuresti, la fiie-mea, daca nu o simtzasc...De aia, de cate ori ma duc in vizita la copii, la capitala, iau ibricu cu mine...

R: - Si ei cum reactioneaza ?

L: - Nu zic nimic, da imi astern o rogojina in balcon.

R: - Cand si mai ales cum goleati, haznalele, si ce masuri de igiena luati ca sa nu devina un focar de infectie ?

L: - Can' sa umpleau prea tare, de nu mai pritideam cu ibricu, presaram grosime de f'o doua palme de tarana deasupra, caimac. Si sapam o alta groapa in gradina. Si tot asa muica, tot asa...Pana ajungea tzarina teren minat. De nu stiai unde sa calci, iti exploda hoshavu-n fatza, de nu te mai clatea nici Oltu...Si te duceai dracu la fund, detz ajungea magiunu-n gura si bolborosai cu clabuci ca zaibaru can' e tulburel...Uite asa tineam muica hotii departe de recolta de pepeni...D-aia, ca-nseamna ca iera fr'un hot, de cate ori auzeam noaptea pleoscaind cate-o hazna astupata...Ca altfel, ne nenorocea, ce mai...Ieseam repede si strigam p'in intunericu de la faclie: "- Ce catz 'colo bade? Ce catz 'colo?"... A doua uara nu mai indraznea...

R: - Spuneti-mi, primarul nu are intentia de a accesa fonduri europene pentru a costrui un sistem de canalizare si pentru a aduce apa curenta locuitorilor comunei ?

L: - Dom'soara, nu mai ma face sa ma rad, ca-mi cade proteza-n gura. Intr-o comuna in care primaria adusa, de asta, cum ii zice, dush  la poarta, numa cativa, putini, s-or lichit la canal. Pen' ce ? Daca din mosi stramosi mersa treaba, mare, in gropi ieftine, de ce sa dau bani ca sa ma cac...canalizat ? Sa-si vada fiecare de gaura lui... Avem un primar bun, uselist de al nost'. Care inca mai are listele de la refren, si ne dusa muica la Bucale, pe banii partidului, sa vedem si noi lumea, si si lumea sa ne vaza pe noi. Ca noi, astia cu buda la veceu, ne dusaram dupe useleu. Ca astia ne promisera ca ne dau. Catusi decat... Nu ca aia de promisera ca ne iau...

R: - Lele Lia, cum vede generatia asta a dumneavoastra, intrarea in Europa ? O fi mai bine ? Sau intoarcerea catre rusi ne-ar ajuta mai mult ? Cum crede o femeie de la tara, de varsta dumitale, ca ar fi mai bine pentru ea ?

L: - Maica, satz zic drept, sub rusi am mai fost...Io Ioropa nu o intaleg. De ce isi baga ia nasu-n haznaua mea si sa zica ca tre' de aia si de aia, si ca nu mai am voie de aia si de aia...Ca...ceva cu 61%  la Paulu lu Cacareaza, cum atz zis si matalutza... Iote la ia ! Daca ie de aia...de aia itz zic. Rusii nu ne fortasara sa bagam canale in veceuri cu dush la poarta...Ca si la iei tot haznale ie, pana-n ziua de azi...

R: - Lele Lia, mai am o singura intrebare pentru dumneavoastra. In conditiile in care Europa continua sa ne trimita bani pentru a ne ajuta sa ne smulgem din saracie, dar asteapta un minimum de initiativa din partea noastra, credeti ca se va schimba ceva din mentalitatea de pana acum a romanului, sau va continua sa zaca in carciumi si sa intrebe: "Da' muieti-s posmagii ?"

L: - Catusi decat muica, catusi decat...

Damblarin