VIATA CA O CURVA

(din arhiva http://forum.stuparitul.com)

IDEALISTU Leonard era prin definitie un ARTIST. Avea in el o sensibilitate pe care putini o puteau intelege. Crescuse frustrat de mic. Era cu mult inaintea generatiei sale. Sau poate ca se nascuse mult prea tarziu...

La gradinita, cand educatoarea a intrebat copiii daca corpul omului contine fier, el a fost singurul care a tzasnit cu mana sus (ca ceilalti erau ingroziti de idee ).

- Da, spune Leonard! aproba educatoarea uimita de interventia lui.

- Da ! afirma Leo cu o fermitate-n glas, demna de un lider sindical.

- Da' de unde ti-ai dat seama ? intreba din nou educatoarea.

- Aji dimineacia cand m-am trejit am vajut ca tati avea rujinite ijmenele in cul !

La varsta de sase ani a dat buzna intr-o farmacie si a cerut un kilogram de tampoane "OB".

- Da' ce faci tu cu...atatea ? l-a intrebat farmacista inmarmurita.

- Am auzit  la televizor ca poti innota, schia, si chiar sari cu parasuta...cu un OB-u !

La analiza medicala, cand medicul l-a intrebat daca are tic nervos el a raspuns:

- Nu ! Ticu' ii calm. Mica-mea ii mai nervoasa !

Cand sa-si scoata buletinul de la evidenta populatiei, l-au intrebat :

- Sunteti nascut din tatal Ion si mama Maria ? El le-a raspuns :

- Nu inca !...

In copilarie nu stiuse ce inseamna grijile. Fiindca nu dusese lipsa de nimic. A spus-o chiar si taica-so catre maica-sa:

- A ramas fiita gravida ! Asta ne mai lipsea...ca-n rest le aveam pe toate !

Taica-so i-a spus intr-o buna zi lui sora-sa:

- Ai grija, tu ! Ca ala e mare tzepar. Si daca pici in tzeapa lui o sa fie ca pe timpul lui Vlad Tepes. O sa te zbati in convulsii tri zile...pana ajungi...la baza !

Ea il cuprinse afectuoasa de dupa gat si tzucandu-l pe nasuc ii confirma:

- Ai perfecta dreptate tati!  Fiindca ea deja parcursese traseul. In doar doua zile. Si supravietuise ca prin minune. Doar ca sa-l mai infrunte odata pe barbar.

Apoi sora-sa a ajuns stewardesa intr-o vitrina cu lumina roz din 'Cartierul Felinarelor Rosii' din Amsterdam. Ea era cea mai titrata stewardesa de acolo. Oricat de greu ar fi de crezut, dar sora lui Leonard era licentiata in Limbi, avea terminat si Dreptu' (la avort), absolvise cu brio si Universitatea de Arta Teatrala si Cinema (sectia - Porno ), la seral. Ca stewardesa de vitrina statea toata ziua cu zambetul pe buze...ademenind doritorii...Intr-o buna zi, un turist american s-a aplecat sa o sarute pe buze. Dar ea a strans din picioare si i-a spart ochelarii. De atunci vinde inghetata cu marihuana in cornete in forma de falus, langa un club de baieti veseli. Chiar vizavi de Muzeul Figurilor de Ceara a lui Marie Tussaud (in caz ca sunteti interesati)...

Despre ai lui nu ar fi multe de spus. Ai lui nu se intelesesera prea bine niciodata. Au ajuns in instanta pentru divort destul de devreme.

- Cetatene IDEALISTU Ion (incepu judecatorul), pe ce motiv inaintezi procedura de divort ?

- Pe motiv de potrivire de caracter...Cand beau eu bea si ea, cand ajung eu acasa dimineata pe la patru, atunci ajunge si ea. Cand stric io banii pe curve... ii strica si ea...

- Doamna Maria ?

- Pai dom'le judecator, la el sexu ii ca ziaru; de la 20 la 30 o fost cotidian. De la 30 la 40 o fost saptamanal. De la 40 la 50 ii lunar...Si eu n-am de gand sa stau cu el pana ajung la 'Editie Speciala' !...

Leonard isi mai amintea cum odata, ca sa inchida gura barfitorilor taica-so si maica-sa au iesit pe faleza la bratz. Dupa putin timp, un tip bine imbracat o saluta jovial pe Maria. Ion o intreba cine e tipul.

- Nimeni...un...membru al cercului meu, raspunse ea. Dupa alte cinci minute faza se repeta..."Un...alt...membru al cercului meu". Dupa putin timp, de pe partea cealalta a falezei, o roscata trasa toata intr-un minijup, striga:

- Ceao Jony ! Ce faci...ai iesit cu catzeaua la plimbare ? Te pup...

Ma-sa il intreba cu un zambet artficial:

- Cine...e...scorpia ?

- A...nimeni, un cerc al membrului meu !

Nu i-a mai vazut nimeni impreuna. Ultima secventa de care isi mai amintea Leo a fost cand taica-so ofta in bucatarie:

- Lumea e curva si inca se mai face !...

- Ce vrea sa insemne asta ? tzipa Maria.

- Ca tu ai fost ca lumea ! finaliza taica-so trantind usa dupa el. Cu calcaiul. Ca mainile erau ocupate cu geamantanele pentru Spania...

De atunci nu a mai vazut-o nici pe maica-sa...S-a recasatorit cu un italian de origine vietnameza si locuiesc la Paris.

A vazut de el batrana de la parter care avea cancer in metastaza...Cand a pierdut-o si pe ea a ramas Singur pe Lume ca in romanul lui Hector Malot...Doar sora-sa ii mai trimitea, rar, cate o suta de euro cu mentiunea: 

- Intinde cat poti de ei ca altii nu o sa-ti mai trimit...(de parca euroii ar fi fost din elastic).

Ajuns la liceu a ramas in continuare un original. A fost revelatia si senzatia generatiei sale. Mult mai perspicace si mai profund decat multi dintre profesorii sai.

Toata lumea recunostea cui ii apartineau maximele filozofice si versurile din veceu. De la fete.

La lectia de istorie s-a ridicat in picioare si a lasat masca si clasa si pe profesor :

- Noi suntem primii din lume care am avut INTERNET. In Tara Romaneasca. Inca de pe vremea lui Mircea cel Batran. Furnizorul de servicii de internet era Inalta Poarta de la Istanbul. Pe vremea aceea moderatorii erau alesi ca o elita dintre elite. Dintre ienicerii ce formau garda personala a sultanului. Oameni hotarati, cu un fizic impresionant si cu un psihic insignifiant. Un fel de hingheri, sau daca vreti, niste calai. Cand isi trimitea adminul moderatorii sa baneze pe cineva, trepida forumul de copitele cailor nu alta...(pe langa adminul Baiazid, Mircea cel Batran parea asa...un moderator mai din umbra ). Daca userul era banat definitiv,
devenea mai scund cu un cap. Daca era banat temporar urma exilul. Undeva dincolo de munti. Unde, cu timpul, s-a format o puternica comunitate de banati ce nu voiau sa se mai intoarca nici dupa ce le expira 'detasarea'.

- Api...ARDEALU are pana in ziua de azi o rejiune care sa numesce inca gi pa atunshi 'BANAT' ! il sustinu si Ghita instalatoru’, care deretica in spatele clasei la un calorifer...

- Eeee...se pare ca pe atunci moderatorii erau pe bune. Nu ca acum ! interveni si Gogu Moderatoru' zis DEMOLATORU'(ca facea ravagii pe forum). Gogu era colegul de banca a lui Leonard.

- Pai moderatorii din ziua de azi nu intra pe forum cu lunile. Si atunci cand o fac, dupa ce se aduna tone de postari, incep sa-l modereze tocmai pe userul la care i s-a mancat parastasu' de mult ! Gogu vorbea din experienta fiindca si el era moderator la un forum pentru melcieri si viermieri de matase.

Profesorul era aproape in stadiul de apoplexie, cu insulina sub limba, cu pleoapa stanga  zbatandu-i-se spasmodic si barba tremuranda...La ora LUI, EL ar fi trebuit sa predea, nu Leonard...

- Si...pe ce ne bazam cand ne lansam in speculatii aberante de genul acesta ? intreba ironic profesorul sperand ca-l va tempera...

- Credeam ca nu o sa mai puneti intrebarea asta astazi...Si incepu:

- Este recunoscut faptul ca Eminescu a fost nu numai un mare geniu dar si un mare neinteles ! De exemplu el a facut o afirmatie (ce a fost demonstrata stiintific ulterior), cu mult timp inainte ca umanitatea sa devina constienta de conceptul de 'viteza de deplasare a luminii'. In poezia 'La Steaua'  gasim pasajul urmator:

La steaua care-a rasarit

E-o cale-atat de lunga,

Ca mii de ani i-au trebuit

Luminii sa ne-ajunga...

- Dar, ceea ce poate fi mai socant chiar si decat 'Shocul Viitorului' (prima lucrare a futurologului american Alvin Toffler ), este secventa cuprinsa in Scrisoarea a III-a a lui Mihai Eminescu :

Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n varf de batz.

Baiazid, privind la dansul, il intreaba cu dispret:

- Ce vrei tu?

- Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu BANAT,

Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul imparat...

- Verbul 'BANAT' este forma arhaica a neologismului provenit din engleza 'a BANA' (preluat din jargonul informatic), si care inseamna 'a bloca accesul' (in urma unei decizii de restrictionare, a unei sanctiuni etc). Deci, nu-i asa c-ati prins ideea ?!!! Noi avem o bogata traditie in banari. Dar cu toate acestea, unii inca nu inteleg sa stea in banca lor atunci cand le sunt depasite limitele...DOMNULE PROFESOR !!! ...

Cu o alta ocazie, exasperat la culme de profesorul de 'Logica' care, pe langa ca preda intr-un mod foarte abstract avea si enervantul tic de a incuraja elevii care dadeau raspunsuri gresite la o gandire creativa, prin eterna si invariabila expresie: "-Nu...Dar imi place cum gandesti !", il atrase pe acesta intr-o cursa. La ora de Logica, interveni:

- Domn' Profesor...vedeti cele trei femei care asteapta la semaforul de la intersectie ? Toate trei au cate o inghetata la cornet in mana. Dar una musca din inghetata, cealalta o linge, iar a treia o suge. Care dintre ele credeti ca procedeaza logic ?

Profesorul simtea ca se afla pe teren minat dar se risca la un pronostic:

- Cea care o suge !

- Nu...(ii raspunse Leo ), dar imi place cum ganditi !

In pragul usii se afla delegatul de la Inspectoratul Invatamantului specializat pe problemele de disciplina ale cadrelor didactice.

Acum profesorul pliveste bulbi de lalele cu genunchii umflati intr-o sera din Olanda. Saisprezece ore pe zi...

Dar odata cu maturizarea, lumea incepea sa se largeasca. Iar lucrurile sa-si piarda din simplitate.

Suferea in adancul lui. Pentru ca el, artist fiind, intra in rezonanta cu tot raul ce il inconjura. Si degeaba incerca sa exprime prin arta ceea ce simtea. Cine baga in seama refularile unui adolescent sufocat de cosuri si de pubertate ? Intr-o tzara eminamente agrara ca mentalitate...Ce vina avea el ca se nascuse artist intr-o tzara brutala si desensibilizata de ideologia comunista ? Care considera munca intelectuala ca fiind inutila in societate iar pe artisti ca pe niste lichele parazitare care ar face mai bine sa frece stiuletele de porumb decat penelul...

Cine avea nevoie de astfel de tampenii cand adevaratul erou al Clasei Muncitoare era prezentat ca un barbat potent, cu muschii pe el ca pepenii de Dabuleni... Care-si batea nevasta-n gura ca pe coasa (asa...preventiv, ca sa nu uite ca cocosul tre' sa cante intotdeauna ). In al carui palmi vedeai urma brazdelor de tractoare si a uzinelor producatoare...UN TITAN ! Fuma CARPATII si tinea LEUL in buzunar. Fusese mosit la nastere de BABELE sub privirea atenta a SFINXULUI. Cand bea, seca Marea Neagra iar cand bora, dadea nastere DELTEI. Care nu lasase DUNAREA sa-i intre in tzara decat prin PORTILE de FIER...ca pe unde iesea il durea in...SULINA. In vine ii curgea OTELUL ROSU si se nascuse din cel mai macho cuplu homosexual pe care il putuse debita vreodata istoria: DECEBAL si TRAIAN. Era SUPRAOMUL creat la sugestia filozofului german Friedrich Nietzsche care a lansat celebrul slogan "DUMNEZEU A MURIT ! TRAIASCA SUPRAOMUL !"

Ce sa caute arta in nimicnicia ei intr-o astfel de Societate Multiindoctrinal Nedezvoltata ?...

Incercase sa-si castige  traiul cu chitara atarnata de gat, ca vechii trubaduri. Liber. Fara casa, fara masa. Fara destinatie (ca sa nu se poata rataci ). Cantand cantece folk pe versuri de Eminescu pe mai toate drumurile patriei. Da' basca aranjata frumos pe trotuar (pentru donatiile celor sensibili la suflet si la frumos ), se umplea mai mult cu flegme decat cu maruntis...Ca 'muzicanti' aveam atat de multi ca s-a umplut Europa de ei...

Degeaba reusise cu greu sa sustina cateva expozitii cu tablourile sale. Nu putuse sa vanda nici unul. Lumea se holba daca era pe gratis...Dar era mai multa "incarcatura a inefabilului pliat pe meandrele concretului intr-un etern balans de cognoscibilitate empirica"... intr-o sticlă de votca ruseasca ce se vinde la romani dar e facuta de bulgari pentru polonezi.

A prins intr-un final un pont de pe internet si...dus a fost. Luase internationalul Bucuresti-Viena, urmand ca de acolo sa ajunga cu trenul prin Germania in Bruxel. Fiindca Belgia era numarul 1 in lume in ceea ce priveste calitatea publicatiilor de benzi desenate, iar el avea talent cu caru'...

In timp ce se rezema cu capul de geamul compartimentului (percepand vibratia ca pe o dulce mangaiere pe crestet ), se lasa purtat de visele care intarziasera atata timp sa devina realitate...

Simtea ca a ajuns apa si la moara lui...Ca asta urma sa fie momentul lui de glorie...Ca daca stii ce vrei si perseverezi, pana la urma reusesti...Ca talentul nu poate fi inabusit de catre nici un sistem, oricat de abuziv sau indiferent ar fi fost el...Simtea ca musteste talentul din el...

Dar o mana grosolana il batu brutal pe umar 
- Alo, alo...Domnu’...Treziti-va odata ca ati inundat compartimentul !...Buda era doar dupa colt...Va dau eu niste pantaloni noi. Da' is de ceferist...

Trezit la cruda realitate cobori buimac din Trenul Cursa de Persoane, in care mai ramasese doar mecanicul de locomotiva, nashul, el si sobolanii. Ajunsese in intuneric bezna la un capat de linie fara de nume,'La dracu-n praznic' sau 'Unde si-o dus mutu' iapa' (ca e una si aceiasi destinatie ).

Intr-o tara de rahat ca asta nici macar talentul nu era ceea ce paruse a fi. Mirosea (chiar si pe intuneric ), pe o raza de o  suta de metri in jurul lui a...busuioc. Scos din butoiul cu varza.

Si asa, clantanind de frig, in pantaloni de ceferist, intelesese in sfarsit de ce a murit Eminescu:

"Te-or intrece nataraii,
De ai fi cu stea in frunte"





Damblarin