(din arhiva http://forum.stuparitul.com)
A fost frumoasa foc de cand s-a nascut. Moasele
comunale au prezis la nasterea ei ca o sa ajunga mare. Nu au specificat si in
ce domeniu. Nu era numai din cale afara de frumoasa, dar si deosebit de
inteligenta. Precoce pentru varsta ei, nu se juca niciodata cu fetitele de
aceiasi varsta. Ii placea sa se joace cu baietii mai mari. In nisip. Ei se
jucau cu ce aveau in nisip...ea cu galetusa...La doar patru anisori a iesit din
casa pe o ploaie torentiala cu tunete si fulgere imbracata in chilotei, cu o
galeata de plastic rosie,in cap, si incaltata cu spitzarii lui taica-so. De
atunci i-au spus toti SCUFITA ROSIE.
Scufita Rosie a trecut prin Scoala Generala din
comuna mai mult zburdand...Era de ajuns sa citeasca putin inainte de inceperea
orei si intotdeauna lua note mari. Pe masura ce devenea adolescentina baga in
boli cronice fara preaviz, din ce in ce mai multi...Faima ei se intinsese pe o
raza mai mare de zece comune. Nu exista 'Bal la Caminul Coltoral' daca nu era
si ea prezenta. Organizatorii o plateau in secret ca sa se prezinte (stiau ca
asa aveau publicul garantat ). Daca nu scria pe afis: "Mare Bal Mare la Caminul
Cultural din Comuna Poienita - UNDE VINE SI SCUFITA !!!" nu cumpara nimeni
bilet...Devenise o legenda vie, visul oricarui barbat insurat (care se
reconsidera burlac instantaneu )...De la cel tare-n caciula pan' la cel cu
barba sura, toti rosteau numele ei in soapta si cu veneratie...O numisera
'FECIOARA de CUCUTENI - Facatoarea de Minuni'. Fiindca ii merse vestea ca avea
mana sfanta. Ca scula mortul...
Sigur ca o astfel de...valoare nu putea sa se
risipeasca intr-un catun mioritic, plin de batrani ce semanau cu sherparii din
Tibet (cu dintii lipsa dar galbeni de la tutun, plini de riduri pe fatza, cu un
bronz intens de sapa pe maini si pana la gat, iar de acolo in jos, albi ca
neaua din Himalaya ). Asa ca pentru Liceu Scufita o roii in capitala. Chiar
fara sa stie ai ei. Liceul l-a parcurs tot in treacat. Ea era mai mult prezenta
prin punctele fierbinti ale Bucurestiului. La produs. Ca deh, viata-i scurta,
tineretea trece si fata trebuia sa isi asigure un viitor...Fiind fasneata si
prinzasa, ii era suficient ceea ce ii povesteau colegii despre lectia predata
in lipsa ei...Cu tezele si examenele nu a avut niciodata probleme...Toti
profesorii insistau ca ea sa isi dea examenele oral. Cand ii cashuna ei ca vrea
sa dea teza in scris profesorii intrau cu nervii in shoc anafilactic. Chiar si
directorul liceului a amenintat-o odata ca daca mai insista cu scrisul, cand ea
are o asa o vocatie la oral, mai intai o exmatriculeaza si apoi ii scade si
nota la purtare...Fiindca el ii descoperise talentul. Era profesor de limbi.
Antice. Si de demult...
Asadar a terminat tot liceul. Si vreo trei
facultati. Cu decani cu tot...Ca acum asa e la moda. Ti se fac oferte promotionale
in buchet. Dai la Filologie - ai oferta cu pret scazut si la
Cinematografie...Sau dai la Stiinte Economice - poti face si Dreptul
International (la pachet )...Ca vorba aia...Cine se uita la bani cand e in joc
viitorul copilului...Si uite asa se strang diplomele pe rafturile mobilei,
inlocuind bibelourile din pamant ars sau din portelan de altadata...Numai incapabilii
si sarantocii mai fac facultate in ziua de astazi fara bani...
Ambitioasa si capabila de performante si fapte mari,
cum era ea, nu s-a oprit cu aspiratiile intr-o mizera capitala din Europa de
Est, precum era Bucurestiul. Voia sa ajunga unde era...miezul...In capitala
Europei, la Bruxel. Tot ce-si propusese pana acum in viata reusise. De ce nu ar
reusi si acum? La cum o dotase natura si la cat tupeu avea in ea...putea tinde
catre infinit...
Asa ca se inscrise online si dadu niste examene (tot
pe internet ) , pentru ocuparea unui post de secretara sau traducatoare la
Comunitatea Europeana. Dupa vreo doua luni in care nu primise nici un raspuns ,
se arunca in primul avion via Bucuresti-Bruxel si...dusa a fost.
Odata ajunsa in Bruxel a cautat un hotel ieftin dupa
care, a doua zi, s-a infiintat in holul cladirii Parlamentului European. A luat
grabita si agitata un bon de ordine ca toata lumea si s-a asezat in sala. De
abia atunci observa mai atent ce se afla in jurul ei. Incepu sa i se zbata
pleoapa stanga si sa ii tremure barba...Ii venea sa faca o criza de isterie.
Toata viata ei a fost obisnuita sa eclipseze pe celelalte din jurul ei. Ea era
INTOTDEAUNA Printesa Balului. Daca erai femeie nu aveai cum sa respiri in
preajma ei...Te shutau barbatii mai incolo...Acapara atentia pana si la
rivale...Iar acum, aici, era...doar una dintre ele. Pierduta in anonimat.
Fiindca toate cate asteptau in sala erau...SCUFITE. De toate culorile si din
toate colturile Europei. Toate venisera ca si ea, pentru acelasi tip de job.
Colac peste pupaza, afla ca Scufita Verde, sosita cu numai o zi inaintea ei de
la Budapesta, prinsese deja un post...Cu degetele tremurande isi aprinse o
tigara. In clipa urmatoare, o mana puternica facu un gest bland si i-o scoase
din gura. Era un negru de 2 metri de la Serviciul de Paza si Ordine ( fiindca
aici, in spatiile publice, CHIAR NU se fumeaza ) .
Cand ii veni randul, alt shoc pe ea. Din birou iesi Alba ca Zapada. O
masura din priviri de sus pana jos si inapoi. Apoi o intreba sarcastic ( in timp
ce mesteca zeflemitor o guma cu aroma de banana ) :
- Dulceato! Cu ce-ti pot fi de folos?
"- Ha! ia auzi! DULCEATO" se gandi Scufita
Rosie, (era pentru prima data cand auzea abordarea asta venita de la o femeie...O
primise de la sute de barbati, dar nu de la o femeie... ) . Era clar ca Alba ca
Zapada nu o simpatiza. Intrata in birou se aseza singura pe scaun desi nu
primise invitatia. Incepu sa povesteasca despre examenul online si ca asteapta
rezultatul de doua luni...Alba ca Zapada o asculta cu atentie in timp ce
rasfoia o revista de moda. Cand Scufita epuiza repertoriul, Alba dadu cu
delicatete si cu degetul mijlociu intr-o singura tasta, o singura data ( ca sa
nu i se rupa unghia artificiala ) . Apoi mimand ca citeste ceva de pe monitor,
ii raspunse dupa 5 secunde, privind-o peste ochelarii shic ( pe care ii purta
doar ca sa capete un aer mai intelectual ) :
- Promotia la care ai aplicat tu nu a fost inca
jurizata, draga. O sa te anuntam noi...
Pana sa isi vina in simtiri se si trezi condusa
afara din birou, apucand totusi sa o mai auda pe Alba ca Zapada strigand
"- Next!" (urmatoarea ).
Buimacita, in stare de shoc, ciufulita...cum nu mai
fusese in viata ei, ajunsese sa vorbeasca singura pe strada :
"O sa te anuntam noi!" Cand?...Dupa cat
timp?...Cat timp pot rezista prin hoteluri cu putinii bani pe care ii
am?...Daca raspunsul va fi negativ?...
Fara sa isi dea seama, se opri intr-o intersectie
semaforizata, continuand sa se zbata sub puhoiul de emotii confuze ce o napadeau...De
undeva din spate se apropia un sunet grav,ritmat, specific motocicletelor
Harley Davidson...Ea nu-l sesiza, continuand sa bolboroseasca in romaneste...
Tresari insa cand o voce baritonala de mascul viril
o aborda direct:
- Pustoaico! Daca ai sange de vipera, salta in sha!
Restul se cheama...DESTIN!
Era LUPUL. Scufitei ii lua o secunda sa ridice
piciorul si sa incalece(avea o fustita rosie ultrascurta si purta bichinei
'Tanga', si desi intersectia era
aglomerata, nu se simti catusi de putin jenata ). Privit din spate LUPUL era
solid, latzos si purta o geaca de piele cu emblema 'HELLS ANGELS' in partea superioara
de pe spate si TRANSYLVANIA pe partea de jos...
- Nu stiam ca legendarul club de motociclisti
americani HELLS ANGELS au deschis filiala si in Romania! incerca o conversatie
stangace Scufita...
- N-au! raspunse sec LUPUL. Au deschis la rusi, la
croati, la unguri...Pe noi ne considera inca prea blegi...Deocamdata sunt
singurul...
- Apuca-ma in brate si strange-ma! ii striga LUPUL
peste umar...
In clipa urmatoare se ridica pe o roata si demara in
tromba, pierzandu-se de-a lungul bulevardului, in aplauzele pietonilor extaziati
(care uitara sa mai traverseze cat timp a fost verde...).
LUPUL statea intr-o zona rezidentiala linistita si
selecta, vizavi de un parc ce avea si lac de agrement. Apartamentul era cochet,
nu prea mare, dar cu un design interior original. Se vedea insa ca acolo locuia
un burlac. Nici un lucru nu se gasea acolo unde ar fi trebuit sa fie. Toate
erau imprastiate de pe parchet si pana in frigider...
- Spune-mi LUPULE, pentru ca sa ne incepem relatia
cu dreptul, cum ai vrea sa fiu? Buna sau rea?
- Rea da' bunaaa!!! ii replica el
Scufita Rosie ii trase un zambet decoltat, plin de
subinteles:
- Atunci va fi simplu...Fiindca asa m-am nascut!
- Asculta Scufito! Eu inteleg ca tu esti rosie. Dar sper ca nu toata luna. Si sa nu vi cu texte ca ai
rosu si in gat, ca la mine nu tine!...In rest lucrurile sunt simple...Tu nu ma
intrebi cu ce ma ocup, unde am fost si cu cine m-am intalnit, de ce vin la ora
aia...sau de ce nu am dat pe acasa 3 zile...etc...Iar eu nu sunt obligat atunci
sa te mint. Pastreaza-ti o minte cat mai deschisa si vei avea perspectiva in
vest...In rest...vom trai clipa.
Era pentru prima
data in viata ei cand intalnea un tip pe care nu-l putea domina, nu-l putea
controla...Nu-i putea pune tocul pe gat si sa-l joace intre picioare cum facuse
cu atatia...In relatia cu LUPUL trebuia sa taca si sa inghita...Ca nu avea
incotro...Si se simtea al naibii de frustrata...
- As vrea sa stii ca nu prea mai am nici un ban!
continua ea cu tupeu...
- Dulceato! Cine vrea sa aiba prin preajma o
bucatica rosie ca tine, trebuie sa fie dispus la niste investitii minime, de
baza...Pana o sa
ajungi sa prinzi si tu cheag prin Bruxel...
Cum orice minune tine 3 zile, FECIOARA de CUCUTENI
l-a umplut de respect pe LUP, ca sa se revanseze pentru faptul ca o culesese de
pe drumuri. Intre timp
imagina o strategie pentru a-si atinge obiectivele. Inventa orice pretext
posibil, orice intrebare nepusa anterior...pentru a se infiinta din nou si din
nou pe holurile institutiei europene. In speranta ca intr-o buna zi
inevitabilul se va produce...Incepu si niste cursuri de perfectionare a limbii
franceze si de invatare a limbii flamande, pentru a-si spori sansele de reusita.
In relatia cu LUPUL, atata timp cat respecta
parametrii impusi de acesta, lucrurile decurgeau cu o oarecare normalitate. Dar
nu putea scapa de sentimentul de frustrare datorat faptului ca se simtea ea
folosita de LUP si nu invers. Ca ea, zeita frumusetii irezistibile, nu putea
sa-i puna capastru si nici nu era suficient de buna pentru a-i capta atentia
integral si exclusiv numai asupra ei. Desi si-ar fi dorit... Intr-o dimineata,
pe la ora 4, cand LUPUL ajunse acasa, vru sa faca o gluma si baga laba pe sub
paturica de matase rosie ca sa o gadile in talpa. Dar isi rupse gheara, fiindca
ea adormise incaltata cu saboteii olandezi ( de lemn ) , pe care el ii facuse
cadou. Ea profita de conjunctura si rabufni tzafnoasa:
- Auzi LUPULE? Nu ma deranjeaza ca iti schimbi
partenerele mai des decat ciorapii. Dar te rog eu mult, nu iti mai pune
ciorapii la uscat in baie, fara ca sa fie spalati mai intai. Ok? Hai, te rog eu
mult...Ca au inceput sa cocleasca tzevile de cupru de la centrala termica...
Intr-o buna zi Scufita Rosie se ciocni 'din
greseala' pe scarile Parlamentului European de...Gigi Becali, care iar
intarziase la sedinta si fugea pe scari in sus ca la intors oile la stana. In
urma ciocnirii, din cocheta posetutza a Scufitei se imprastiara o multitudine
de lucruri ( de la 'Always cu aripioare' si rujuri de buze, spray cu piper si pistol
cu aer comprimat...si pana la...piese de Dacie prelucrate artizanal la
strung... ). Gigi dadu sa se aplece, dar cand vazu cate sunt de adunat se
ridica brusc, baga mana in buzunarul de la piept si scoase un evantai de
bancnote de 500 de euroi. Ii puse in mana unuia de era imbracat intr-o pijama
de paznic si ii arata cu degetul mormanul de maruntisuri ce trebuiau inghesuite
inapoi in posetutza. Belgianul ( mai marocan de felul lui ) , gasi repede o
echipa de romani la care le dadu lucrarea la un sfert din suma pe care o
primise. Romanii s-au bransat urgent si au terminat rapid. In doua schimburi.
Ea, intre timp isi ceruse scuze lui Gigi. In limba
romana. Asta a fost. Inevitabilul la care lucrase atat de mult, in cele din
urma s-a produs. Pentru ca limbajul semnelor pe care il folosea Becali cand
dadea din maini catre ceilalti europarlamentari era atat de unic ca nimeni nu
il intelegea, Scufita a ajuns interpreta lui personala.
Dar ca sa o poata avea el pe Scufita Rosie, a
trebuit mai intai sa se lupte cu Corneliu Vadim Tudor (ca si asta pusese ochii
pe ea ) . Asa ca Gigi a plusat cu banul pana cand a depasit limita la care se
putea ridica, atat Vadim personal, cat si visteria Partidului Romania Mare...
Pe parcursul licitatiei Scufita fitoasa, pendula cu
degetzelul ei senzual intre cei doi, fredonand "Ma iubeste...Nu ma
iubeste...Ma iubeste..."
La finalul licitatiei, Gigi Becali ranji victorios
si ii arunca zeflemitor verde in fatza lui Vadim:
- Bai...TRIneBUNULE! Pai tu ai mai avut jacartele in
anturaj...Pe bucata aia tatuata...Cum o chema...Oana Zavoranu...Lasa-i si
ciobanului una care nu se teme de LUP !
PS. Dacă vreodata o sa ajungeti la Parlamentul European, sa nu va faceti ca cunoasteti astfel de detalii, fiindca toti cei de acolo pozeaza in oameni foarte seriosi.
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Fiti rai si COMENTATI ! Cu gura plina. Cu mana fina...Cu...tot ce puteti debita...