BACALAUREAT 2013

- Nu am luat Bacul! De ce oare ? Sa va aratam unde ne doare ?

Ministerul Elucubratiei Nationale

Centrul National de Evaluare si Examinare a Plicurilor

______________________________________________________________

Examenul de bacalaureat national 2013

Proba E. a)

Limba si literatura romano-istorica

Filiera teor si etica – Profilul ireal; Filiera tehno, house, hip-hop si ilogica;

Filiera avocationala  – Toate profilurili (cu exceptia profilului demagogic)

Varianta zero zero 7

· Toate subiectele sunt obligaleatorii. Se acorda 10 puncte din orificiu.

· Timpul de lucru efectiv este de 3 hore (plus pauzele de o tigara).

_______________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL al III-lea (300 de euro)

Redacteaza un deseu de 600 – 900 de cuvinte (doua – trei pagini /sau doua – trei bacnote de circulatie europeana, la alegere), in care sa prezinti viziunea despre lume a poporului roman unitar in perioada interbelita  moderna de la inceputurile involutiei sale, dintr-un text poetic audiat, apartinand lui Damblarin.

In elaborarea deseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

− in primul rand nu uita de plic!

− evidentierea a doua trasaturi (sau impingeri discrete), care fac posibila incadrarea textului tau hieroglific intr-o oarecare orientare literara, intr-o perioada relativ scurta, intr-un curent alternativ/literar cultural sau cel putin intr-o orientare tematica (te-ai prins matalica!);

− prezentarea a doua imagini sexi ca idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul poetic nestudiat;

− ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic copiat, nesemnificative pentru incastrarea temei si a viziunii despre lume (de exemplu: plagiatar poetic, titlu multiplu, incipit, relatii de opozitie prin contre si de simetrie prin oglindire, motiv de macrameu poetic, laitmotiv degresat , figuri, mutre si mofturi semantice/tropi, elemente de prozodie si horoscop etc.);

− sustinerea unei opinii despre modul in care teama si viziunea despre lume se reflecxa in textul patetic isterizat si in privirea pierduta a tinerei generatii.

Nota!

Ordinea interpretarii reperelor in cuprinsul deseului este la alegere.

Pentru continutul deseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare carentza/reper).

Pentru retardarea deseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - acolo unde este posibil)– 3 puncte; abilitati de analiza la policlinicile cu plata si de argumentare/moale– 3 puncte; utilizarea limbii– 2 puncte; portografia – 2 puncte; punctuatia pe i – 2 puncte; asezarea fituicii in pagina, lizibilitatea numelui– 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate - in sutien, sub fusta etc– 1 punct).

Se punctează si utilizarea limbajului istoric colocvial adecvat(de tipul Vanghelie),structurarea prezentarii (cat ii revine presedintelui comisiei de examen si cat la restul), evidentierea relatiei cauza-efect(dai-ai…bacu, ba fara…),sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice - cum ar fi mita, (pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, cantitativ, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia: « fara mita inveti degeaba »), respectarea suspiciunii cronologice/logice a faptelor istorice si incarcerarea deseului in limita spatiului amenajat pe pagina precizata.

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte, daca se poate cat mai romanesti (două pagini), si sa dezvolte subiectul propus.

_________________________________________________________________________________

Poporul roman ca viziune despre lume este un popor mitologic. Pentru ca a introdus mita in folclor inca de pe vremea cand nu se inventasera banii. Este singurul popor nascut din doi tatici: Decebal cel Mare si Traian Italianu. Mama lui nu se cunoaste. De aici si expresia romaneasca cu o mare aplicabilitate ‘mama lui’. Pentru ca ‘mama lui’ poate fi oricine necunoscut despre care nu se stie nimic.

Poporul roman a dus-o dintotdeauna greu. Pentru ca a avut-o mare si stramba si i-o zgaraiau itzarii. In perioada evului mediu taranii nu prea indrazneau sa deschida gura in fatza boierilor. Pentru ca boierii ii dadeau in gat pe tarani. Cu albastru de metil. De aici boierimea a ajuns sa traiasca pe spinarea taranilor dupa un set de idei fixe si un crez asijderea : ‘Daca deschide gura, i-o bagi !’

Iobagii au ajuns mai tarziu legati de glie. Faceau naveta intre loturile de pe mosii plimband lantul pe sarma cu care erau imprejmuite.

Asa ca poporul roman a fost fortat de imprejurimi sa-si bea algele de calmare din fiola de algocalmin cu biberonul de timpuriu.

Femeile poporului roman aveau obiceiul sa se coafeze de pacate la preot. Duminica, la clubul bisericii. Preotul le sonda-n adancime, sfredelindu-le cu privirea pana dadeau tot din casa. Se zice ca preotii de atunci umblau cu fitile ca si preotii de astazi. Ca nu aveau cordoane la mantalele de ploaie preotesti. Si pentru ca marile familii fanariote au transhumat din clasa clericala ortodoxa greceasca si in cea  romaneasca, denumirea de Mitropolie preavine de la Mita data in RO, pentru asigurarea binecuvantarilor in politica. 

Mai tarziu, datorita acestor conditii istoriografice prelungite si din cauza de prea multe sarbatori religioase cu caracter definitoriu pentru incultura lui in devenire, poporul roman s-a imbolnavit de cotita. Se obisnuise cu foamea in asa masura incat a creat proverbul ‘codru-i frate cu romanu’. Pentru ca era mai simplu sa manance scoartza de pe codru decat sa faca insolatie in camp. De fapt, stramosii nostri, ca sa-si asigure aportul de Vitamina De, faceau plaja la luna (ca sa evite canicula). Asadar, atunci cand era chemat la munca, poporul ajunsese de o dadea cotita si apoi il durea-n cot.

In cea mai mare parte a vizuinii istoriei sale elementele straine imprumutate de poporul roman de la altii au fost prelucrate dupa ureche. De aici otita netratata de veacuri si o slaba ureche muzicala. Se stie ca romanul nu se nevoieste sa se adapteze la legi ci nevoieste legile la adaptarile lui. Deci decat legile nescrise la romani s-au transmis pe cale bucala. Adica, daca unu nu respecta legea nescrisa, ii aratai cum bati cu degetu-ti pe buca obrazului, in semn de nesimtire traditionala crasa.

‘Legea lui Murphy’ in varianta romaneasca este : ‘Nevoia la prieten se cunoaste’.

In perioada de aur a epocii comuniste, poporul a ajuns intreprinzator. Fiindca se facea ca lucreaza in intreprinderile de stat.

Cand regimul comunist nu putea sa dea amenzi, dadea cu pumnu. De aceea Marin Sorescu a scris romanul ‘Trei dinti din fatza’. Fara ei. Fiindca a avut tupeul sa zugraveasca societatea comunista din Bucurestiul anilor ’60-’70 in culori pamantii.

Prin ’89 poporului ii ajunsese regimul comunist pe nerv. Asa ca s-a dus la stomatolog si a omorat nervul. Acum regimul nu mai doare. Dar coace mocnit din interior. De aceea poti muri in somn fara a prinde chiar de veste vorba poetului.

Acum in timpul bacalaureautului nostru din doomitreispe traieste generatia mea. Generatia care poate trai o luna fara apa, dar moare dupa doar trei zile fara internet. Ca nu are ce face…book.

Cat despre vizuinea poporului roman, am avut odata un coleg, un Ametist de Ziua a Saptea. A zis ca a avut o viziune despre viitorul acestei tari in lume. Nu a mai apucat sa imi povesteasca ca s-a inecat in Marea Neagra. Cu un os de peste. Voise sa fuga inotand spre America, prin Bosfor-Dardanele cu iesire prin Gibraltar. Nu stiu ce a vazut in viziuna de s-a speriat asa de tare. Da stiu ca a zis ca nu mai voia Romania cate zile mai avea. Si a scapat destul de rapid.

Daca vreti sa va scriu si despre viziunea despre lume a poporului roman, de cand nu mai avem generatia de aur in fotbal, e cam naspa…Ca de cand a luat-o si Nadia pe margarina nu mai avem cu cine.

Eu sper ca am surprins esenta si o sa ma treceti bacu. Ca altfel o sa trebuiasca sa-mi plateasca Statul somaj si nu are de unde. Nu mai bine imi dati nota de trecere ca sa pot sa fac si eu o facultate si sa ajung intr-o buna zi o tanara speranta la frun birou de plagiatura, ca domnul Ponta ?

Viata ca o concluzie

Damblarin