ASPARTAM - Un potential uman

(din arhiva http://forum.stuparitul.com)

I se spunea ASPARTAM. Pentru ca era indulcitorul toxic de femei. Avea stocata in el vrajeala en-gros, la butoaie de 300 de kile. Dar o livra en-detail si cu amanuntu. Lui Zaharina i-a spus ca era atat de dulce ca daca se pisa pe ea era gata ceaiu. Fata era mare consumatoare de cafea nu de ceai. Asa ca l-a parasit. Narghileaua l-a parasit si ea. Cand a aflat ca renuntase la droguri si trecuse pe antibiotice cu alcool. Fiindca erau mai scumpe. Marihuana nu reusea sa iasa dintr-o clinica de dezintoxicare ca intra in alta. In timpul unei astfel de navete i-a transmis prin viu grai pe un biletel de hartie igienica parfumata prospat: "- Aspartame! sa sa ofileasca ce am io mai scump (iarba), daca mai apari cu vrajala-n fatza mea, tz-o var-n vena!)"

Dar Aspartam, fire optimista, stia ca pe planeta asta la fiecare barbat ii revin in medie cam 6 femei. Asa ca nu s-a descurajat. Era convins ca intr-o buna zi va intalni si el 'Dragostea la prima abureala'...

Ca profil psihologic, Aspartam insusi se compara cu "DURU". O fleasca de sapun. Dar care miroase a succes. Era mandru ca la cei 20 de ani ai sai inca arata mai bine ca unu de 50. Avea un singur hobby. Sa tina prajiturile in cutia cu pantofi noi (ca sa prinda aroma de piele). Cand plangea era foarte expresiv. Pentru ca lasa capul pe spate si se inneca cu mucii. Cand radea, chitcaia asa de subtire incat credea lumea ca are astm bronhic. Da' nu avea. Pentru simplul motiv ca nu avea bronhii.

Ca fizic impresiona prin...mobilitate. Se putea innoda singur. Cu fundita. Pentru ca era atat de slab incat cand isi dadea jos tricourile, ramaneau muchii la umeri ca de la umeras. Era fan Michael Jackson. Deci se imbraca cu stil. Purta o palarie stilul 'Michael Bucharest 1996' si o pereche de ochelari de pilot american, primiti rest de la un kil de lamai. Suvitele care ii atarnau peste fatza pana mai jos de barbie le apreta cu albus de ou. Dar si cu moare de varza(ca sa scape de muste). Purta si manusi. Din matase de rafie stralucitoare. Exersase pe de rost toate miscarile de scena ale artistului...Ce mai, era ca o clona a lui MJ. Un singur detaliu tehnic diferea. Si-a pus toti dintii in tzipla ca hip-hop-erii americani. "Aur poarta doar tiganii, pentru ca ei au gingiile mai inchise la culoare si ii avantajeaza" obisnuia el sa spuna. I-a cerut dentistului sa-i crotalieze dantura (ca sa nu i se fure cand sforaie cu gura cascata)...

Aspi cu ochelari de pilot

Aspartam in poza de pasaport

Viata lui era o lista lunga de succese. Ratate...

In clasa a 8 a, dupa ce i-a fost scazuta nota la purtare, s-a prezentat in fatza cancelariei incarcat cu explozibil in jurul braului (borcane de fasole expirate)...Si a inceput pe un ton plin de emfaza:

- Exagerata instantza ! Colorata asistentza ! Draga omenire !...A solicitat ca in locul notei 6 sa ii fie date doua note. Un 1 urmat de 0. A amenitat ca in cazul unui refuz favorabil se va detona si apoi...isi va vedea de viata lui. Va trece fraudulos frontiera in Tinutul Secuiesc, se va baricada in primul shop pe valuta si va cere azil politic. In engleza...

Directorul l-a lasat repetent la purtare si l-a invitat sa revina in toamna, ca sa isi scoata media la purtare ( nu avea cine sa mature frunzele din curtea scolii).

La examenul de bacalaureat, desi nu a avut o sala dotata cu camere de luat vedenii si desi a cotizat si el 100 de euro profesorului supraveghetor (ca toata clasa) si desi a primit si el fituica cu materialul pentru examen, el a fost singurul care a picat cu brio. Pentru ca el nu a extras fituica din lucrarea scrisa, ci la finalul paginii a explicat : "Completat astazi, Data.........Conform cu originalul atasat. Semnatura......."

Ajuns la fabrica de dulciuri, intr-o buna zi, in loc de recipientul cu crema de capsuni a introdus in malaxor pe cel cu clei de oase (folosit la sectorul Expeditie, pentru ambalaje). Fiindca fusesera puse unul langa altul. A iesit o reteta de bomboane de ciocolata umplute cu clei de oase...O minunatie...Aveau o dulceata de ti se lipea de cerul gurii. Pacat ca nu au brevetat-o...

Cand a ajuns in biroul inginerului sef, acesta a inceput sa se umfle la fatza, cu ochii iesiti din orbite (parca era pestele balon) si sa se inroseasca tot. Cu o vena pe frunte ce pulsa pe post de secundar si pufaind ca taurul comunal (la care cineva ii pusese din greseala pasta de ardei iuti pe prezervativ), incapabil sa articuleze vreo vocala...Aspartam calm l-a intrebat cu nonsalantza-n glas :

- Domnu inginer, dumneavoastra stiti care este asemanarea dintre un caine si un inginer ? Nu ? Va raspund tot eu. La amandoi li se poate citi ceva inteligent in privire, dar amandoi nu se pot exprima.

Mana dreapta a inginerului sef a tasnit instantaneu si  involuntar din umar, intepenind in pozitie orizontala.

La capatul ei gafaia si tremura de nervi un deget aratator indreptat spre usa...

- Nu e nevoie sa ma conduceti. Ma descurc si singur (explica Aspartam, in timp ce il privea pe inginer in ochi si se deplasa spre iesire, pasind cu spatele ca MJ).

La fabrica de mobila a dat peste intreaga productie de serie de mobila de bucatarie din pal melaminat cu deruginol si grund anticoroziv. Ca sa nu se umfle de la umezeala. Manerele la sertare le-a montat pe interior. Pentru un aspect cat mai discret...

Imbracat in halat alb, asculta cu atentie descrierea simtomelor pe care tanara mamica o prezenta, vizavi de bebelusul ei de 6 luni, rosu de la febra. Mamei a inceput sa i se para ceva in neregula cand Aspartam a luat stetoscopul de pe spatarul scaunului si a inceput sa consulte cu el bebelusul. La buci. I-a devenit clar ca nu nimerise bine cand l-a auzit punand diagnosticul si recomandand tratamentul :

- Cate o lingurita de tinctura de propolis, dimineata pe stomacul gol, ca sa stopam ulcerul duodenal produs de prea mult nescafe fara lapte...

In clipa urmatoare a intrat in cabinet medicul (care fusese la veceu). Au incremenit toti (nu si Aspartam).

- Ce cauti ma in halat alb, in pediatrie, in cabinetul meu ?

- Sunt cu echipa de zugravi. Ei sunt in pauza de masa. Iar eu nu am pachet...

S-a hotarat sa se indrepte spre 'Cornul Abundetzei' al fiecarui licean absolvit. De vina. La AGENTIA JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA.

A tras si el un loz in plic ca sa isi afle numarul norocos la stat la coada. Numarul era prea mare pentru cat era el de nerabdator. Asa ca s-a bagat in fatza...

- Helou dear, dulceato ! Ca sa nu zic zaharisito. Mi se spune Aspartam si dispun de un imens potential uman. Sunt gata sa debutez, aici si acum. In fatza acestui ghiseu de la somaj...

Cand l-a auzit vazandu-l, lui tanti Zuzu de la ghiseu i-a cazut lentila-n ceasca (si era ultima pe anu asta)...

- Fi artrita aici! (incerca Aspi sa-i capteze atentia functionarei). Ai auzit de trupa care ragaie muzica reghe 'iubi forti'(UB40)? Pai sti unde au debutat aia ? Ca si mine astazi, stand la rand la somaj, numa ca in Anglia...

- Stand la rand ! striga o voce din spate

- Ca de acolo vine UB40, de la  Unemployment Benefit, Form 40. Adica de la somaj. Si li s-a pus pe eticheta numarul 40. Deci in cazul meu, fiind fan al lui Mishel Jacson, i se va spune 'ShomaJacson 170'...Ia beleste ochii aici ...(si Aspartam se arunca intr-un amestec de flashdance cu breackdance, destul de dens)...

- Ia auzi fa colea : 'Bilii Jin, detz mai lov...iiiihhhhiiii'... (si executa celebra schema in care isi cuprinse in palma bijuteriile de familie si le salta barbateste la deal)... Ai vazut cum am nimerit cofragu din prima ? Mai ceva ca Mishelu...Oteo si p-asta...(se arunca intr-o spargata pe spate...)

L-a restartat cu coada de la umbrela, o bunica batrana cu plovar de lana (care statea sa ridice somajul nepotelei care terminase medicina si care lucra in Irlanda pe post de fizioterapeuta la caii de cursa). Pentru ca din aruncare ii lovise bobocii de ratza pe care ii avea in plasa multicolora de rafie.

Se aduna si reaparu brusc pe sticla de la ghiseu. De sub tejghea.

- Deci ? Ai ceva cascaval, lingou, caramida, mamaliga...si pentru mine ? Bani tanti, bani...Ca in ziua de azi fara bani...

Tanti Zuzu crezandu-l dus iremediabil cu capu, il ignora si striga pe langa el:

- NEXT ! Pardon, urmatorul...(uitase pentru o clipa ca nu se mai afla in Amsterdam, in Cartierul Felinarelor Rosii, ca acum 10 ani).

- Helau bici ! striga Aspartam...

Aspi la biroul de somaj

Prinderea cofragului din rotire

In clipa urmatoare fu luat pe sus de oamenii de ordine (ca pe jos spalase femeia de servici si nu se uscase inca). Ii arunca inca o privire dispretuitoare, de sus, lui tanti Zuzu :

- Pai nu o sa ajungi tu ziua in care o sa trabuiasca sa iti platesc eu somajul, taraturo ?!...Atunci o sa-ti dau eu cu NEXT...

L-au purtat pe brate, deasupra capului, ca pe un erou spartan. Mort. Si l-au aruncat in strada ca pe o pereche de muci verzi si grosi, recoltati pe timp de seceta.

S-a ridicat cu greu, scuturandu-se de zapada :

- 'Tuma-n gura de nimea-n drum si plin de praf ce is !...Iar am...reusit...

Fire iremediabil optimista si-a revenit rapid (din cauza foamei si frigului). A intampinat zorii acelei magnifice dimineti, cocotat pe muchia podului sub care dormise si rontaind un hot dog neterminat gasit pe o banca. Era convins ca lucrurile aveau sa se indrepte. Nici nu aveau cum altfel. La potentialul pe care il avea. Doar ca lumea nu era inca constienta de existenta lui. Aici mai trebuia lucrat. Dar avea sa auda in curand...

Concluzia finala

Aspartam detinea un secret pe care nu multa lume il constientizase : "ingeniozitatea umana este cea mai puternica arma de pe planeta, de care a dispus omenirea in decursul istoriei si care poate rezolva toate problemele" .

- Lumea nu se apropie de sfarsit, pentru ca oportunitatile sunt din belsug pentru a o salva...(gandi Aspi cu voce tare, in timp ce privea fascinat culorile hipnotizante ale rasaritului de soare). Da, sistemul financiar mondial este complet fracturat, posibiliatea izbucnirii unui razboi mare creste cu fiecare zi, iar politicienii si bancile centrale sunt la limita. Cu toate acestea, nimeni nu realizeaza ca, folosita cum se cuvine, aceasta criza poate arunca omenirea intr-o noua era de progres si prosperitate. Pentru ca marile salturi de progres in istorie au fost generate de perioadele de criza, nu de cele de prosperitate.

Exista oportunitati unice si convingatoare de a te realiza in locurile unde te astepti mai putin. Sa fiu al naibii (se amuza Aspi singur), nimeni nu pare sa observe ca piata carnii de porc este aproape virgina in tarile arabe. Sau, nu are nimeni  habar cum sa puna capat fenomenului natural de rusificare a stepei mongole. Pfaaaiii. Nimic mai simplu. Se planteaza salcami... Lumea se schimba, intr-adevar, dar la fel si oportunitatile. E nevoie doar de o minte ingenioasa care sa le vada !!!(concluziona Aspartam, simtind cum se incarca de un optimism si o incredere in fortele proprii cum nu mai avusese de mult).

Sarii sprinten si vioi de pe muchia podului si se indrepta spre ambasade. Pentru ca acum, odata ce sarbatorile de iarna au trecut si noul an abia a inceput, ambasadele s-au deschis iar, iar Corpurile Diplomatice s-au intors la birouri, in masinile lor de marca...

Deci, acum avea cui sa isi prezinte studiile de fezabilitate pentru Orientul Mijlociu si Eurasia...

Damblarin