PANOUL DE
INTAMPINARE
Bine ati
venit in Cacata de Dolj
CACARE
SOLDI
(vestigiu arheologic de pe vremea romanilor, descoperit la
Cacata de Dolj, actualmente expus in muzeul Vaticanului)
Sunt
convins ca cei mai multi dintre voi au auzit cel putin o data de Grasa de
Cotnari, Busuioaca de Bohotin, Galbena de Odobesti, Creata de Banat, Mustoasa
de Maderat, Iordana de Tarnave sau Feteasca de Jidvei. Dar nu multi sunt cei
care au auzit de 'Cacata de Dolj'.
Din moment
ce am intrat in posesia contrainformatiilor despre acest Eldorado romanesc, in
care, daca vei calca, se vor lipi amintirile de tine ca magiunul de fund (de
fundul oalei), mi-am pierdut linistea si cheile succesului. Trebuia sa ma documentez
asiduu. Si ce am aflat ?
Zona
incarcacata de istorie, Cacata de Dolj ( un cartier al comunei doljene Cetate),
isi ascunde bine secretele, datinele si traditiile. Este locuita in majoritate
de bursari. Adica de ursari cu burta lipita de spate, care nu mai plimba ursul
de mult, fiindca l-au mancat de foame. Dar, intre timp au facut cursuri de
reciordeala profesionala. Si acum unii se ocupa cu taiatul shteviei pentru
cainii stationari din capitala, iar ceilalti freaca buha ca sa scape de matreata…
Legendarul
nume de 'Cacata' provine de la un obicei ritualic stravechi de cand lumea.
Pentru ca cocioabele erau lipite una de alta pe firul vaii, umanoizii o taiau
catre tufele de pe dealul apartinator, oridecateori ii apuca dorul de dezbateri
filozofice, gen 'nu da tare ca ma doare, nici incet ca n-am rabdare'. Evident,
fiecare avea tufa lui, din care dezbatea cu ceilalti. Apoi trageau concluzia
finala, punand capat socializarii filozofice printr-un gest nelipsit de gratie:
se stergeau cu brusturi.
Mie unul,
Cacata de Dolj mi se pare studiu de caz pentru intreaga societate romaneasca
luata in ansamblul ei total. Si as propune-o ca si comunitate simbol a
Romaniei.
Asemanarea
dintre familiile de circari ursari si clasa politica in ansamblul ei (dar in special
USL, in ansamblul Ciocarlia…mamii lor ), este de o naucitoare izbitoare. Vorba
cantecului patriotic de altadata: "Circari au fost, circari sunt inca, si
or fi cat neamul romanesc...".
Pai cum
poti sa ii numesti altfel pe actualii politicieni, cand, dupa ce tara s-a
angajat intr-un parteneriat strategic cu americanii si a semnat tratate peste
tratate cu Comunitatea Europeana, tu sa te duci la poarta Beijing-ului si sa te
smiorcai cu muci ca tu mai vrei inca un parteneriat strategic, un 'menage a
trois', in stil asiatic. Pentru ca ai vazut tu (Ponta), un film porno cu gheise
in lanuri de orez chinezesti si de atunci ai ramas cu ejaculare precoce pe
viatza ?
Cum poate
exista in persoana unui singur politician o personalitate multipla (si deputat
si ministru) ? Deputatul din Ponta voteaza impotriva premierului din
Ponta ? In presa interna se fac declaratii oficiale care sunt dezmintite
ulterior de catre aceiasi circari, in plan extern …
Pai
stimati cititori, romanii care au votat in masa astfel de ursari din 'Cacata de
Capitala', le sunt inferiori ursarilor doljeni ! Ca aia cel putin nu sunt
capabili sa isi schimbe singuri soarta.
Sau poate
ca ma insel eu si le sunt doar egali ? Pentru ca din situatia de rahat in
care s-a prabusit, poporul roman nu cred ca se mai poate scoate singur !
Asa ca nu
am rezistat tentatiei de a ma prezenta la fatza locului, (deghizat in tigan
unguresc ce solicita autonomie sociala la Stuttgart).
Cacata de
Dolj este un adevarat filon de folclor popular de campie baltita. Unul dintre
proverbele locale, pe care l-am surprins cu coada ochiului gravat cu degetul si
cu litere maro pe o poarta, (proverb care pe mine m-a pus serios pe ganduri),
suna in felul urmator:
'Cine
calca o data intr-un cacat, a doua oara poate sa isi bage picioarele in el !'.
Este un
proverb adanc, incarcat de un sfasietor realism postmodernist. Pacat ca nimeni
nu isi sterge degetul cu proverbul asta si pe clasa politica.
Ursarii
din Cacata cu mandrie se numesc 'cacati de generati' (adica, se afla in starea
asta de agregare de cateva generatii bune).
Cacatii
din Ursata (sau poate ca invers ?), s-au plans autoritatilor vamale ca ei sunt
discriminati pe baza de culoare, aroma si consistenta. Fiindca lor nu li se da
dreptul sa faca o facultate dintr-un motiv ce musteste de rasism: sunt acuzati
pe drept ca nu stiu sa scrie si sa citeasca.
De felul
lor superstitiosi pana la religiozitate, ursarii sunt convinsi ca intreaga
asezare s-a asezat la cacatoare peste o comoara enorma, de unde (ca sa citez
sursele locale), 'tasneste aurul din
pamant la sarbatori', iar 'pamantul
clocoteste de blesteme si minuni'.
Dar daca s-ar intampla sa te atingi de aceste comori vei sfarsi blestemat. Cica
vei muri de foame mut, orb si prost. Cacatii din Cetate aleg mai bine sa moara
saraci decat sa se atinga de comoara 'Necuratului'.
Pai ia
ganditi-va putin, nu este intreaga Romanie un pamant ce zace de bogatii peste
care, la Facere, au fost scapati din greseala mioriticii ? De pe vremea
cand Traian Jefuitorul sarise din viza la Roma si l-au expulzat aia cu
parasirea teritoriului in 5 zile, trimis sa contracteze Dacia, pamantul asta
este pradat intr-una si tot nu i s-au epuizat inca resursele. Dar autohtonii nu
s-au prea atins de bogatiile lui. Au facut-o insa altii in locul lor. Si au
facut-o in asa masura incat o impresionanta cantitate din totalul aurului
extras la nivel mondial, din timpuri stravechi, provine din Muntii Apuseni.
Nu,
romanii nu s-au atins de aurul 'Necuratului'. Fiindca Necuratul de la Bucuresti
trebuia sa il vanda altora, strainilor, pentru profitul personal, nu cel
national. Deci, asemenea ursarilor din Cacata de Dolj, romanii au ales mai bine
sa moara saraci dar chinuiti. Fara pensii, fara medicamente, fara viitor, muti
in fatza abuzurilor noului feudalism, orbi in fatza evidentelor de tradare a
interesului national si prostiti de televizor.
Cat despre
'pamantul clocoteste de blesteme si minuni', la romani, fenomenul clocotirii
maselor pe pamantul stramosesc in timp ce se blastama pe picioare unii pe
altii, (de se minuneaza pana si neprihanitii de popi), se numeste 'puparea
sfintelor moaste'.
Am mai aflat ca pe ursarii din Dolj ii bantuie
fantomele din trecut. Cica
in zona lor au fost ingropati laolalta soldati rusi si nemti, in timpul celor
doua razboaie mondiale. Si mai cica acelasi perpetuu 'Necurat' si-a bagat coada
in Cacata de a facut-o 'Necurata', cu
aceste doua ocazii memorabile. Si de atunci, oamenii au ramas paranoici, ascuzandu-se
dupa perdea (de cortina nu au auzit). La ei in Cacata e regula din batrani. Nu
stai cu geamul gol dupa ce se insereaza ca te deoache stafiile. Trebuie trasa
perdeaua. Chiar si in somn.
Pai,
romanii nu sunt bantuiti de fantomele trecutului ? Dupa ce 'Necuratul cel
Rosu' si-a bagat coada in Romania, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi
Mondial, si i-a tras fortat pe toti in spatele Cortinei de Fier, nu s-au creat
generatii de bantuiti, care nu isi mai revin nici acum ? Ba chiar mai rau,
ar coti-o din nou dupa perdea, ca asa au fost obisnuiti. De unde stiu ?
Pai nu se vede dupa directia in care se inclina nepoteii bunicutei ? Stiind ca 'comunismu no muritu, numa umptic o
simulatu'. Nu exista o masa critica a electoratului care a inteles atat de
putin din valorile democratiilor occidentale incat s-ar intoarce maine spre
rusi, daca ar putea ?
Ei bine,
iata-ma ajuns la o aruncatura de balega in spatele primariei din comuna Cetate,
inotand prin mocirla cacanara si incercand sa dau de Lutzu (diminutivul de la
Fecalutzu). Buli-Pasa din Cacata de Dolj, cel mai uns cu toate alifiile (pentru
camuflarea efectelor aromaterapiei locale). El se autocaracterizeaza drept
'european pana-n maduva curului' (fiindca si-a vandut calul in Germania). Si
obisnuieste sa afirme (dupa o galeata de tuica olteneasca), ca posteOritatea o
sa-si aminteasca de el ca de cel care a dat primul o palma la cacat si a ramas
in viata. Lutzu era vedeta la el in comunitate. Mai daduse o data interviu la
presa si de sapte ori la politie (maica-sa ii spusese cand inca traia, ca daca
atunci cand o sa creasca mare si urat nu-si poate purta singur de grija, sa nu
isi faca probleme ca o sa-i poarte politia de grija). Era si mare bautor de
umiditate. Bea pana incepea omuletul din gat sa cante singur.
Acum insa
intarzia sa apara. Ii mersese vestea in comunitate ca il nascuse ma-sa tare
jucaus. Juca pe sume mari, dar pierdea la carti mici.
Intr-un
tarziu aparu. Iti venea sa-i razi de mila, nu alta. Era imbracat ca un
invatator de minte din secolul trecut. Cu o caciula de iepure de astrahan ce ii
cadea pe ochi si cu un nas rosu ce avea un furuncul vedeta in varf. De sub
caciula razbatea o freza de zici ca era peria de sarma de pe flex. Mesteca
tacticos, cu accent britanic, o radiera de mestecat. Ba nu, era prenandez, ca
facea si baloane.
Damblarin:
- Va salut domnule…
Lutzu: -
Lutzu ! (zise cu o voce guturala, strangandu-mi timid mana). Lutzu de la
Fecalutzu. La noi e ceva normal…
D: - Ati
intarziat !
L: - Pai
fusei implicat in lupta cu kilogramele…
D: - Pai
va vad destul de slab…
L: - Nu,
fusei de aplecai mielul in cotetz si fu greu…Si apoi trecui pe la o vecina,
care avea un film la vederea a doua…
D: -
Adica ?
L: - Adica
fusa un film gata vazut, ca sa nu ma mai chinui io sa-l pricep…
D: -
Domnule Lutzu, as avea o intrebare pentru dumneavoastra, nu v-ati gandit sa
intrati in politica, sa candidati ca primar, de exemplu ? Aveti sprijinul
comunitatii de rromi din Cacata, banuiesc ?
L: - Pai,
domnu reporteru, cacatii astia de tigani nu ma sprijina. Candidai o data, ca
independent si nu fura nici unu la vot. Zisara ca un cacat si daca ii pus in
politica, tat cacat ramane. Ba sa impute si mai rau. Ca nu poti sa faci din
cacat bici si sa mai si pocneasca. Nici macar la noi, in Cacata. Ca asta-i
vrajeala electorala…alea, alea…
D: - Acum
ca se apropie ianuarie 2014 si se deschide sansa sa emigrati, nu v-ati gandit
la posibilitatea aceasta ? Si din simplul motiv ca puteti sa ii stresati
suplimentar pe englezi si pe nemti …
L: - Stiti, io is un patriot. Nu plec din tara mea
chiar daca is in cacat pana-n gat. Zi si noapte. Ma obisnuii cu cacatu ca jermele in hrean. Da
am un nepot in Jermania. Asta ma ajuta de imi vandui calu pa cascaval serios.
Acilea in sat i sa spusa Omu Paianjan. Ca avea panza de paianjen la cur de
foame. Nu il ducea mintea. Asa ca sa dusa singur. Dupa ce ajunsa in Jermania sa
ajunsa, fir-ar mama lui a Necuratului. Suna la usi si le prostea pa gagici, ca
el ii specialist in amenajari interioare. Iar ele il pofteau inauntru, ca sa le
amenajeze. Desfacand picioarele. El pa aicilea o tras ghiulu tata viata. Da
zisa ca dupa ce ajunsa acolo sa samti liber, ca o molie ce scapa din dulap.
Pana pusa una tocu cu cui pe gatu lui. Si gata fusa. Sa insura. Era fata faina,
da ii cam putzea gura, ca se dadea in gura cu sprei de picioare. Il suna aia de
douazaci de ori pe zi, ca sa vada unde ii, ce face si daca raspunde. Dar el nu
corespundea. Cand venea acas ii zicea la muierea lui ca nu poate face sex cu ea
ca ia antibiotice…No, asa, dupa aia il pusara nemtii pa o masina de aia de
stoarce gunoiu. Asta nu ocolea bordurile. Le nivela. Si il durea-n cotiera.
Adica il jena discret, asa. Ca el
lua
carnetu la examenu de petrecere. De pe trecerea de pietoni. Ea l-o tat batut ca
ploaia la cap sa isi ia Volkswagen Passat. Da lui nu
i-o pasat. Ca nu-i placea wagenu. Io ii zasai: Ba servo-frana, de ce nu-i spusasi ?. Si
ii spusa: - Ne luam Mercedes, vito !
No, asa,
si acum am si un nepot. Il cheama Taci Scrin.
D: -
Poftim ?
L: - Pai
tat timpu tac’su ii striga: - Taci odata Scrin ! cand copilu sa taia
la jinjii in ecranu spart de la telefonu lui. Ca asta sufera de caldura in asa
hal de ish lua telefon special, de ala cu racire pa azot. De nu ii mai crescura
dinti la copil pana in ziua de az. Sa
nu-ti mai spui ca atunci cand i-o trimis Sarkozy cu avionu in tara, astia
uitara copilu in avion. Si sa intoarsa avionu napoi cu copilu. Ca copilu nu
planjea, ca ii pusasara tuica-n lapte ca sa doarma linistit. Si trabui sa ii
lase francejii de sa intoarsara ca sa ieie copilu. Si nu il mai condamnara. Ca
sti ca pe manelisti ii condamna la ani fara numar, fara numar. No, si numa de
astea, cat ii ziulica de lunga. Tata lumea ii impotriva lui, numa el nu-i de
vina…
D: -
Domnule Lutzu, ar fi interesant pentru mine sa va aflu parerea despre unele
chestiuni arzatoare ce stau sa debuteze de anul viitor. De exemplu, ce parere
aveti de regionalizare ? Credeti ca romanii vor ajunge mai dezbinati decat
sunt in momentul de fatza ?
L: - Stai
linistit domnu reporteru. Pa rumani nu-i poate dezbina nime. Ca nu fura
imbinati niciodata. Da sti ce imi placu mie la rumani ? Treaba sensibila
dom’le. La care nu sa gandi nime pana la rumani. Nimeni nu o putut demonstra
cata caldura poate degaja un tablou de Picasso !
D: -
Aaaa…da, interesanta maniera de a vedea lucrurile. Ce parere aveti despre
fracturarea hidraulica ?
L: - Pai
vrura sa vie sa ne scormoneasca si noua rahatu acilea. Da io fusai impotriva.
Ca io suferii cand fusai tanar de o fracturare de asta, hidraulica, in zona
lombara, de la un hidraulic, si stiu ce se intampla cu panza freatica de la
nivelu rinichilor…
D: - Ce
v-ati propus pentru anu viitor ?
L: - Daca
vrei sa fi sigur pa ceva, traba sa faci cu mana ta. Vreau sa ma ingrop cat timp
mai is inca in viata. Ca vor veni vremuri atat de cacacioase de la anu, ca nici
macar cacatii din Cacata de Dolj nu vor rezista neingropati !
D: - Iar
romanilor din Ucraina ce le transmiteti, acum, dupa ce presedintele lor a
semnat cu rusii nu cu Europa?
L: - Io zic ca a fi bine. Ca dupa firea pe care o
au, ucrainienii vor iesi din rahat, mai devreme sau mai tarziu. Da acilea, la
Romanica, mila crestina si cu aia marina sa impletira de cand lumea cu cacatul
traditional. Cacat care, dupa parerea me, ii materia prima din care ar trebui
sa ne trajem un brand de tzara, nu mamaliga !
Poza de
pasaport specifica zonei
Damblarin
