CACATA DE DOLJ

PANOUL DE INTAMPINARE

Bine ati venit in Cacata de Dolj

CACARE SOLDI

(vestigiu arheologic de pe vremea romanilor, descoperit la 

Cacata de Dolj, actualmente expus in muzeul  Vaticanului)

Sunt convins ca cei mai multi dintre voi au auzit cel putin o data de Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin, Galbena de Odobesti, Creata de Banat, Mustoasa de Maderat, Iordana de Tarnave sau Feteasca de Jidvei. Dar nu multi sunt cei care au auzit de 'Cacata de Dolj'.

Din moment ce am intrat in posesia contrainformatiilor despre acest Eldorado romanesc, in care, daca vei calca, se vor lipi amintirile de tine ca magiunul de fund (de fundul oalei), mi-am pierdut linistea si cheile succesului. Trebuia sa ma documentez asiduu. Si ce am aflat ?

Zona incarcacata de istorie, Cacata de Dolj ( un cartier al comunei doljene Cetate), isi ascunde bine secretele, datinele si traditiile. Este locuita in majoritate de bursari. Adica de ursari cu burta lipita de spate, care nu mai plimba ursul de mult, fiindca l-au mancat de foame. Dar, intre timp au facut cursuri de reciordeala profesionala. Si acum unii se ocupa cu taiatul shteviei pentru cainii stationari din capitala, iar ceilalti freaca buha ca sa scape de matreata…

Legendarul nume de 'Cacata' provine de la un obicei ritualic stravechi de cand lumea. Pentru ca cocioabele erau lipite una de alta pe firul vaii, umanoizii o taiau catre tufele de pe dealul apartinator, oridecateori ii apuca dorul de dezbateri filozofice, gen 'nu da tare ca ma doare, nici incet ca n-am rabdare'. Evident, fiecare avea tufa lui, din care dezbatea cu ceilalti. Apoi trageau concluzia finala, punand capat socializarii filozofice printr-un gest nelipsit de gratie: se stergeau cu brusturi.

Mie unul, Cacata de Dolj mi se pare studiu de caz pentru intreaga societate romaneasca luata in ansamblul ei total. Si as propune-o ca si comunitate simbol a Romaniei.

Asemanarea dintre familiile de circari ursari si clasa politica in ansamblul ei (dar in special USL, in ansamblul Ciocarlia…mamii lor ), este de o naucitoare izbitoare. Vorba cantecului patriotic de altadata: "Circari au fost, circari sunt inca, si or fi cat neamul romanesc...".

Pai cum poti sa ii numesti altfel pe actualii politicieni, cand, dupa ce tara s-a angajat intr-un parteneriat strategic cu americanii si a semnat tratate peste tratate cu Comunitatea Europeana, tu sa te duci la poarta Beijing-ului si sa te smiorcai cu muci ca tu mai vrei inca un parteneriat strategic, un 'menage a trois', in stil asiatic. Pentru ca ai vazut tu (Ponta), un film porno cu gheise in lanuri de orez chinezesti si de atunci ai ramas cu ejaculare precoce pe viatza ?

Cum poate exista in persoana unui singur politician o personalitate multipla (si deputat si ministru) ? Deputatul din Ponta voteaza impotriva premierului din Ponta ? In presa interna se fac declaratii oficiale care sunt dezmintite ulterior de catre aceiasi circari, in plan extern …

Pai stimati cititori, romanii care au votat in masa astfel de ursari din 'Cacata de Capitala', le sunt inferiori ursarilor doljeni ! Ca aia cel putin nu sunt capabili sa isi schimbe singuri soarta.

Sau poate ca ma insel eu si le sunt doar egali ? Pentru ca din situatia de rahat in care s-a prabusit, poporul roman nu cred ca se mai poate scoate singur !

Asa ca nu am rezistat tentatiei de a ma prezenta la fatza locului, (deghizat in tigan unguresc ce solicita autonomie sociala la Stuttgart).  

Cacata de Dolj este un adevarat filon de folclor popular de campie baltita. Unul dintre proverbele locale, pe care l-am surprins cu coada ochiului gravat cu degetul si cu litere maro pe o poarta, (proverb care pe mine m-a pus serios pe ganduri), suna in felul urmator:

'Cine calca o data intr-un cacat, a doua oara poate sa isi bage picioarele in el !'.

Este un proverb adanc, incarcat de un sfasietor realism postmodernist. Pacat ca nimeni nu isi sterge degetul cu proverbul asta si pe clasa politica.

Ursarii din Cacata cu mandrie se numesc 'cacati de generati' (adica, se afla in starea asta de agregare de cateva generatii bune).

Cacatii din Ursata (sau poate ca invers ?), s-au plans autoritatilor vamale ca ei sunt discriminati pe baza de culoare, aroma si consistenta. Fiindca lor nu li se da dreptul sa faca o facultate dintr-un motiv ce musteste de rasism: sunt acuzati pe drept ca nu stiu sa scrie si sa citeasca.

De felul lor superstitiosi pana la religiozitate, ursarii sunt convinsi ca intreaga asezare s-a asezat la cacatoare peste o comoara enorma, de unde (ca sa citez sursele locale), 'tasneste aurul din pamant la sarbatori', iar 'pamantul clocoteste de blesteme si minuni'. Dar daca s-ar intampla sa te atingi de aceste comori vei sfarsi blestemat. Cica vei muri de foame mut, orb si prost. Cacatii din Cetate aleg mai bine sa moara saraci decat sa se atinga de comoara 'Necuratului'.

Pai ia ganditi-va putin, nu este intreaga Romanie un pamant ce zace de bogatii peste care, la Facere, au fost scapati din greseala mioriticii ? De pe vremea cand Traian Jefuitorul sarise din viza la Roma si l-au expulzat aia cu parasirea teritoriului in 5 zile, trimis sa contracteze Dacia, pamantul asta este pradat intr-una si tot nu i s-au epuizat inca resursele. Dar autohtonii nu s-au prea atins de bogatiile lui. Au facut-o insa altii in locul lor. Si au facut-o in asa masura incat o impresionanta cantitate din totalul aurului extras la nivel mondial, din timpuri stravechi, provine din Muntii Apuseni.

Nu, romanii nu s-au atins de aurul 'Necuratului'. Fiindca Necuratul de la Bucuresti trebuia sa il vanda altora, strainilor, pentru profitul personal, nu cel national. Deci, asemenea ursarilor din Cacata de Dolj, romanii au ales mai bine sa moara saraci dar chinuiti. Fara pensii, fara medicamente, fara viitor, muti in fatza abuzurilor noului feudalism, orbi in fatza evidentelor de tradare a interesului national si prostiti de televizor.

Cat despre 'pamantul clocoteste de blesteme si minuni', la romani, fenomenul clocotirii maselor pe pamantul stramosesc in timp ce se blastama pe picioare unii pe altii, (de se minuneaza pana si neprihanitii de popi), se numeste 'puparea sfintelor moaste'.

Am mai aflat ca pe ursarii din Dolj ii bantuie fantomele din trecut. Cica in zona lor au fost ingropati laolalta soldati rusi si nemti, in timpul celor doua razboaie mondiale. Si mai cica acelasi perpetuu 'Necurat' si-a bagat coada in  Cacata de a facut-o 'Necurata', cu aceste doua ocazii memorabile. Si de atunci, oamenii au ramas paranoici, ascuzandu-se dupa perdea (de cortina nu au auzit). La ei in Cacata e regula din batrani. Nu stai cu geamul gol dupa ce se insereaza ca te deoache stafiile. Trebuie trasa perdeaua. Chiar si in somn.

Pai, romanii nu sunt bantuiti de fantomele trecutului ? Dupa ce 'Necuratul cel Rosu' si-a bagat coada in Romania, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, si i-a tras fortat pe toti in spatele Cortinei de Fier, nu s-au creat generatii de bantuiti, care nu isi mai revin nici acum ? Ba chiar mai rau, ar coti-o din nou dupa perdea, ca asa au fost obisnuiti. De unde stiu ? Pai nu se vede dupa directia in care se inclina nepoteii bunicutei ? Stiind ca 'comunismu no muritu, numa umptic o simulatu'. Nu exista o masa critica a electoratului care a inteles atat de putin din valorile democratiilor occidentale incat s-ar intoarce maine spre rusi, daca ar putea ?

Ei bine, iata-ma ajuns la o aruncatura de balega in spatele primariei din comuna Cetate, inotand prin mocirla cacanara si incercand sa dau de Lutzu (diminutivul de la Fecalutzu). Buli-Pasa din Cacata de Dolj, cel mai uns cu toate alifiile (pentru camuflarea efectelor aromaterapiei locale). El se autocaracterizeaza drept 'european pana-n maduva curului' (fiindca si-a vandut calul in Germania). Si obisnuieste sa afirme (dupa o galeata de tuica olteneasca), ca posteOritatea o sa-si aminteasca de el ca de cel care a dat primul o palma la cacat si a ramas in viata. Lutzu era vedeta la el in comunitate. Mai daduse o data interviu la presa si de sapte ori la politie (maica-sa ii spusese cand inca traia, ca daca atunci cand o sa creasca mare si urat nu-si poate purta singur de grija, sa nu isi faca probleme ca o sa-i poarte politia de grija). Era si mare bautor de umiditate. Bea pana incepea omuletul din gat sa cante singur. 

Acum insa intarzia sa apara. Ii mersese vestea in comunitate ca il nascuse ma-sa tare jucaus. Juca pe sume mari, dar pierdea la carti mici.

Intr-un tarziu aparu. Iti venea sa-i razi de mila, nu alta. Era imbracat ca un invatator de minte din secolul trecut. Cu o caciula de iepure de astrahan ce ii cadea pe ochi si cu un nas rosu ce avea un furuncul vedeta in varf. De sub caciula razbatea o freza de zici ca era peria de sarma de pe flex. Mesteca tacticos, cu accent britanic, o radiera de mestecat. Ba nu, era prenandez, ca facea si baloane.

Damblarin: - Va salut domnule…

Lutzu: - Lutzu ! (zise cu o voce guturala, strangandu-mi timid mana). Lutzu de la Fecalutzu. La noi e ceva normal…

D: - Ati intarziat !

L: - Pai fusei implicat in lupta cu kilogramele…

D: - Pai va vad destul de slab…

L: - Nu, fusei de aplecai mielul in cotetz si fu greu…Si apoi trecui pe la o vecina, care avea un film la vederea a doua…

D: - Adica ?

L: - Adica fusa un film gata vazut, ca sa nu ma mai chinui io sa-l pricep…

D: - Domnule Lutzu, as avea o intrebare pentru dumneavoastra, nu v-ati gandit sa intrati in politica, sa candidati ca primar, de exemplu ? Aveti sprijinul comunitatii de rromi din Cacata, banuiesc ?

L: - Pai, domnu reporteru, cacatii astia de tigani nu ma sprijina. Candidai o data, ca independent si nu fura nici unu la vot. Zisara ca un cacat si daca ii pus in politica, tat cacat ramane. Ba sa impute si mai rau. Ca nu poti sa faci din cacat bici si sa mai si pocneasca. Nici macar la noi, in Cacata. Ca asta-i vrajeala electorala…alea, alea…

D: - Acum ca se apropie ianuarie 2014 si se deschide sansa sa emigrati, nu v-ati gandit la posibilitatea aceasta ? Si din simplul motiv ca puteti sa ii stresati suplimentar pe englezi si pe nemti …

L: - Stiti, io is un patriot. Nu plec din tara mea chiar daca is in cacat pana-n gat. Zi si noapte. Ma obisnuii cu cacatu ca jermele in hrean. Da am un nepot in Jermania. Asta ma ajuta de imi vandui calu pa cascaval serios. Acilea in sat i sa spusa Omu Paianjan. Ca avea panza de paianjen la cur de foame. Nu il ducea mintea. Asa ca sa dusa singur. Dupa ce ajunsa in Jermania sa ajunsa, fir-ar mama lui a Necuratului. Suna la usi si le prostea pa gagici, ca el ii specialist in amenajari interioare. Iar ele il pofteau inauntru, ca sa le amenajeze. Desfacand picioarele. El pa aicilea o tras ghiulu tata viata. Da zisa ca dupa ce ajunsa acolo sa samti liber, ca o molie ce scapa din dulap. Pana pusa una tocu cu cui pe gatu lui. Si gata fusa. Sa insura. Era fata faina, da ii cam putzea gura, ca se dadea in gura cu sprei de picioare. Il suna aia de douazaci de ori pe zi, ca sa vada unde ii, ce face si daca raspunde. Dar el nu corespundea. Cand venea acas ii zicea la muierea lui ca nu poate face sex cu ea ca ia antibiotice…No, asa, dupa aia il pusara nemtii pa o masina de aia de stoarce gunoiu. Asta nu ocolea bordurile. Le nivela. Si il durea-n cotiera. Adica il jena discret, asa. Ca el

lua carnetu la examenu de petrecere. De pe trecerea de pietoni. Ea l-o tat batut ca ploaia la cap sa isi ia Volkswagen Passat. Da lui nu i-o pasat. Ca nu-i placea wagenu. Io ii zasai: Ba servo-frana, de ce nu-i spusasi ?. Si ii spusa: - Ne luam Mercedes, vito !

No, asa, si acum am si un nepot. Il cheama Taci Scrin.

D: - Poftim ?

L: - Pai tat timpu tac’su ii striga: - Taci odata Scrin ! cand copilu sa taia la jinjii in ecranu spart de la telefonu lui. Ca asta sufera de caldura in asa hal de ish lua telefon special, de ala cu racire pa azot. De nu ii mai crescura dinti la copil pana in ziua de az.  Sa nu-ti mai spui ca atunci cand i-o trimis Sarkozy cu avionu in tara, astia uitara copilu in avion. Si sa intoarsa avionu napoi cu copilu. Ca copilu nu planjea, ca ii pusasara tuica-n lapte ca sa doarma linistit. Si trabui sa ii lase francejii de sa intoarsara ca sa ieie copilu. Si nu il mai condamnara. Ca sti ca pe manelisti ii condamna la ani fara numar, fara numar. No, si numa de astea, cat ii ziulica de lunga. Tata lumea ii impotriva lui, numa el nu-i de vina…

D: - Domnule Lutzu, ar fi interesant pentru mine sa va aflu parerea despre unele chestiuni arzatoare ce stau sa debuteze de anul viitor. De exemplu, ce parere aveti de regionalizare ? Credeti ca romanii vor ajunge mai dezbinati decat sunt in momentul de fatza ?

L: - Stai linistit domnu reporteru. Pa rumani nu-i poate dezbina nime. Ca nu fura imbinati niciodata. Da sti ce imi placu mie la rumani ? Treaba sensibila dom’le. La care nu sa gandi nime pana la rumani. Nimeni nu o putut demonstra cata caldura poate degaja un tablou de Picasso !

D: - Aaaa…da, interesanta maniera de a vedea lucrurile. Ce parere aveti despre fracturarea hidraulica ?

L: - Pai vrura sa vie sa ne scormoneasca si noua rahatu acilea. Da io fusai impotriva. Ca io suferii cand fusai tanar de o fracturare de asta, hidraulica, in zona lombara, de la un hidraulic, si stiu ce se intampla cu panza freatica de la nivelu rinichilor…

D: - Ce v-ati propus pentru anu viitor ?

L: - Daca vrei sa fi sigur pa ceva, traba sa faci cu mana ta. Vreau sa ma ingrop cat timp mai is inca in viata. Ca vor veni vremuri atat de cacacioase de la anu, ca nici macar cacatii din Cacata de Dolj nu vor rezista neingropati !

D: - Iar romanilor din Ucraina ce le transmiteti, acum, dupa ce presedintele lor a semnat cu rusii nu cu Europa?

L: -  Io zic ca a fi bine. Ca dupa firea pe care o au, ucrainienii vor iesi din rahat, mai devreme sau mai tarziu. Da acilea, la Romanica, mila crestina si cu aia marina sa impletira de cand lumea cu cacatul traditional. Cacat care, dupa parerea me, ii materia prima din care ar trebui sa ne trajem un brand de tzara, nu mamaliga !

 Poza de pasaport specifica zonei

Damblarin