FRUSTRANGIU

Aron PUNCTCOM era un fustangiu frustrat, care îşi începea ziua pe net, o continua pe net şi o 'shutea down' tot de pe net. Fiindcă la rata de penetrare a netului şi cea clasică România stătea bine, Aron înroşea site-urile porno şi reţelele de socializare. Unde fie hărţuia feminine de la adăpostul unui nickname stupid, fie stătea la taclale cu băieţii, pe teme filozofice de tipul 'aha', 'îhî', 'ă-ă'. Fără noimă şi fără un subiect anume ( care ar fi riscat oricum să îl depăşească), dar care îl ajutau să se maturizeze. Pentru că doar din interjecţii şi exclamaţii el reuşea să cumuleze sute de postări şi să promoveze astfel de la statutul de user 'Junior' la cel de 'Senior'. Cică el era toată ziua în căutare de comenzi. Avea numele şi numărul de telefon publicate în toate paginile electro-tehnice şi tipărite. De la cele aurii până la cele maronii, cum ar fi, hârtia igienică. Se prezenta drept intelectual de marcă. Dar după ce marca a fost înlocuită de către €uro, a renunţat la titlul academic şi a rămas doar un român mândru.  

Se consideră un român bun la toate. Mai autentic decât Nelson Mondialul. Pentru că este frate cu alcoolul ca haiducul cu codrul. Atunci când duce sticla de răchie la gură nu o mai dă jos decât când începe sticla să strige :       ‘- Help !’. 

Bea ca înecatul, pentru că nu ştie să înoate. Şi, de câte ori apare câte o superofertă de pupat moaşte, percutează cu buzele pe spaţiul amenajat contaminării publice, ca maşina de cusut ‘Ileana’.

Consideră că singura formaţiune politică care protejează identitatea românească de rit vechi este PSD.

Ce mai încoace şi încolo (dar nu şi dincolo). Aron este un meseriaş desăvârşit. Are meseria în sânge. Fiindcă îi intrase cuprul în sânge când lucrase la o firmă de dezmembrat calculatoare. Ca căcănar. Pardon. Ca vidanjor.

Dacă ţi-a căzut faianţa în baie el îţi monta soneria din bucătarie, dacă ţi s-a înfundat veceul de pe hol el îţi punea parchetul în balcon, iar dacă, doamne fereşte, ţi se virusa calculatorul, el îi administra antibiotice în DOS, că în WINDOWS putea oricine…

Făcuse copii retardaţi mai mult pentru alocaţii. Că ăştia nu prea au pretenţii şi îi rămâneau mai mulţi bani de ţigări. Nevastă-sa aduce însă banii in casă. Se speteşte muncind pe trei schimburi în trei locuri diferite, ca menajeră. În menaj a trois. Fiindcă îşi iubeşte retardaţii.

Dar Aron este un adevărat spirit liber, boem, în continuă căutare de români din diaspora veniţi în concediu în ţară. Pentru că de câte ori avea ocazia să le-o tragă, el le-o împingea. Din două motive fundamentale. Unu, ăştia veneau cu banii pe ei şi doi, pentru că el îi considera trădători de neam şi de ţară. Laşi, care au dat bir cu fugiţii când ţara avea cea mai mare nevoie de ei. S-au dus afară, pentru ca de acolo să îl voteze pe Băsescu, nu pe băieţii ce simt româneşte, din PSD.

"- Au plecat să se îmbogăţească ca nesimţiţii, (obişnuia PUNCTCOM să strige la o halbă de bere cu prietenii), pentru ca mai apoi să vină în concedii ca să se dea mari şi cu fiţe pă fizicu lor. Cică, ăştia plecaţi demult din ţară nu mai ascultă manele, că ele îs cea mai tare dovadă că românul se ţiganizează tot mai mult, pe zi ce trece...Pfaiii, fir-ar ai dracu cu mama lor, au uitat de unde au plecat ? Şi acum vin decât să ne dea nouă lecţii de bună purtare ? Nouă ? Celor care am avut curajul şi bărbăţia să rămânem şi să înghiţim tot rahatu din România ?...Păi bă, fie pâinea cât de rea, tot o iei cu TeVeA"...

Ceva în spiritul vechiului strigăt de luptă al dacilor dâmboviţeni:

"Pe ei şi pe mama lor !"

Aşa că de câte ori primea câte o comandă să depaneze vreo ţeavă care curge pe la cot, sau vreo siguranţă cu arc care sărea ca arsă, de la un client despre care afla că e venit în concediu sau că are rude în străinătate care îi trimit bani, se umfla patriotismul în Aron şi încerca să umfle nota de plată la maxim şi să reducă profesionalismul la minim.

Într-o zi se prezentă la Elena Udrea să îi împacheteze paraşuta cu care aceasta sărise şi îi rămăsese agăţată în corcoduş (cu paraşutistul care o ţinuse în braţe cu tot). Deşi PUNCTCOM se declara pesedist înrăit, în secret îi plăceau mişcările populare ale Elenei. Mai ales când desfăcea ea cracii pe sub masă, pe la vreo şedinţă, ca să poată jurnaliştii fotografi demonstra că ea e capabilă de mişcări populare până în pânzele albe. Ale bichineilor de mătase. Dar când a aflat că şi ea are rude în străinătate, s-a întunecat spre purpuriu. Afemeiat, afemeiat, dar cu o limită. Până la dragostea de ţară. Atât !

Nu putea trece nicicum peste frustrarea că tot prostu a plecat din ţară, numai el nu era capabil.

Aşa că, în maniera specifică de sărbatoare cu care opera el în astfel de cazuri, trecu la sabotarea paraşutei. O tăie discret cu lama în mai multe locuri (ca să piardă gaz la altitudine), apoi astupă găurile cu gumă de mestecat marca 'Turbo', roz. Pe urmă o împachetă pe dos şi din corzi izbuti un macrame cu motive naţionale. De fală patriotică fără acoperire...

Damblarin