TROL ANTIRUSESC

Băi fraţilor, v-o zic clorofilă în faţă, din start şi cu mâna pe vezică: mie nu îmi plac ruşii !

În primul rând, pentru că le put ciorapii de pe vremea când mărşăluiau cu Armata Roşie prin Europa. În al doilea rând, pentru că râgâie a cereale de colhoz mucegăite, nu a fructe de prună. Şi în al patrulea rând (al treilea e încă în studiu), kremlineii ăştia sunt daţi dracu când vine vorba de Războiul Informaţional. Că în rest, este cunoscut faptul că ei nu au fost elementul civilizator, ci cel îndobitocitor.

Război Informaţional care face ravagii într-o ţară ca România, în care analfabetismul cultural rural de tip bolşevic a inundat şi urbanul. Într-o ţară ca România în care ‘ai, n-ai mingea, tragi la poartă !’(vorba puţin regretatului Gică Hagi), degeaba eşti ’telectual dacă  eşti muritor de foame.

Astfel, dacă i se iveşte ocazia, românaşul iese din starea latentă de gură cască ascunsă sub o balegă mioritică, cu privire de bovină nemulsă prinsă-n flama de sudură  şi devine un trepăduş modern. De ăla de-i mai zice pe americăneşte şi trol. Contra sumei corecte, fireşte. Pentru că mama Rusia ia de la gura propriilor copii ca să finanţeze armate invizibile de mii de papagali ce fac beşici la buricele degetelor bătând pe tastaturi ca surdu-n dobă, propaganda pe care o primesc gata asortată contextului specific românesc.

Cum adică ce e ăla un trol ? Postacii ăia de pe net care se lipesc de discuţii de orice fel ca hârtia igienică în curul babei, pentru ca să te aducă uşurel cu zăhărelul la concluzia că nici hârtia igienică nu mai e ce era odată, pe vremea ruşilor … Sănătoasă şi rezistentă ca şmirghelul, nu alta…Uite, acum e făcută atât de subţire de parşivii de americani că îţi intră deştu-n cur când ţi-e lumea mai dragă...

Personal, mă declar şi eu un trol. Dar unul motivat gratis şi de amorul artei. Atenţie, eu sunt un trol căruia, când vede roşu în faţa ochilor i se umflă ciocanul şi i se îndreaptă secera. Către Kremlin.

Vă întrebaţi, probabil, că care e sursa usturimilor mele anal–itice, recente, care m-au scos din străfunduri. Ca exemplu mişcător şi reprezentativ să luăm la dializă ansamblul folcloric, zis şi ‘grup public’, sugestiv intitulat: „Nu vrem să luptăm împotriva ruşilor”.

De altfel băieţi şi fete, cadre de nădejde româneşti, s-au apucat să înfiereze cu mânie proletară tot ce este occidental, european sau american deopotrivă. Vor să ne bage-n subliminal şi pe sub nas ideea inoculată subtil că, citez: 

„SUA şi UE au distrus progresiv România” …„vor să ne lase şi fără viaţa noastră”. Ba mai mult, „Statele Unite ale Americii doresc cu orice chip să provoace războiul cu Rusia”… „dacă acest lucru se va întâmpla, România va fi ţintă sigură a asaltului rusesc”… „Nu vrem să luptăm pentru interesele cotropitorilor occidentali. Vrem plecarea acestora şi eliberarea României”… „toţi tinerii între 20 şi 35 de ani vor fi înrolaţi şi trimişi împotriva Federaţiei Ruse. Vor muri pentru profitul americanilor care vor câştiga din vânzarea de arme”…

Odată ajunşi la vârful elucubraţiei cu astfel de argumente panicard-patriotico-schizoide, nu mai e decât un singur pas până la o concluzie mai năucitoare chiar şi decât Brexitul: ne va fi mai bine cu ruşii decât cu americanii ! …De ce să ne vindem resursele din pământul strămoşesc când cele din permafrostul rusesc zac nefolosite, nu-i aşa ? ...

Când o societate în care majoritatea populaţiei este beneficiara unei educaţii precare, este supusă unui bombardament cotidian în spaţiul public, pe multiple canale, pentru intoxicarea societăţii civile şi a opiniei publice cu “un orizont alternativ”, ce nu are nici o legătură cu realitatea sau autenticul interes naţional, când de la vlădică la opincă trolii profesionişti colcăie şi contaminează, viitorul nu poate fi roz bombon. Doar roşu. De Kremlin !

Trol Damblarin

Damblarin