(din arhiva
http://forum.stuparitul.com)
Am cunoscut
odata un tip care a avut o copilarie vitregita.Stia ca s-a nascut dintr-o mama
si un tata mai mult din convingere, ca nu i-a cunoscut niciodata.Predispozitia
spre apicultura la el se pare ca era genetica.Auzi-se de la altii ca tat-su raspundea
la apelativul 'trantoru', iar ma-sa isi improspata spermateca din cinci surse
diferite. Deodata.
Asa ca saracu nu a vut de unde sa suga laptisor de matca, pardon,
de maica, fiindca el a fost crescut
la o...manastire de taici.Astia au pompat in el lapte de oaie invertit (reteta
de manastire) : 25 procente zar, 25 bomboane agricole (cacareze), pe post de
supliment proteic, iar de restu, pana la semnu de pe halba...votca.
Numai asa reuseau sa-l linistesca fara ca sa-i schimbe scutecele.In
timpul seminariilor il tineau sub catedra in cosul pentrut pisici, iar in
timpul intonarii slujbelor sub amvon.
Parohu statea cu desthtu mare de la dreptu in gura
lui, pe post de biberon.Ca sa nu sforaie. Ca ramase-se bietu parinte cu deshtu
ascutit si fara unghie, (de nu mai poarta shlapi de rusine pana in ziua de
azi)...
Si uite asa...se balona el intr-un an cat altzii in
zece...Iar de la inceputurile astea timide, in care plangea cu muci
oridecateori taicii mai tineri ii
subtilizau din fructoza ruseasca, a ajuns mare. Da' mare dom'le. Procuror. Ca
procura voturi pentrut candidatii care nu aveau stocu parlamentar minim
garantat...
Mai o fenta...mai un dribling...Deprinderi ce le dobandise inca din copilarie cand fugea in zigzag
prin prisaca manastirii cu un guler de albina carnica in valoare de vo doo
kile, pe gatu gol (ca obisnuia sa fure miere prin urdinis cu cheia aia lunga
de la beciul unde isi ascundea parohu
siropu de tuse)...
Si a ajuns tehnocrat. Se ocupa de impresiile
artistice in probleme de agricultura pe relatzia cu...UE. De aici si pana la
Bruxel nu a mai fost decat un pas. Diplomatic. Ca asta e asa de mare ca ajungi
cu unu de la Bucale la Bruxel. A fost delegat "Atasat Cultural" al Ministerului
Agriculturii de pe langa Silozul cu Borhot Bio din Bruxel.
Intamplarea face sa ma intalnesc cu el intr-o
parcare intunecoasa, unde forta portiera
unui BMW seria 7(pe motiv ca isi uitase cheile inauntru...). Bucuros, profit de
ocazie si incep sa-i turui despre problemele apiculturii romanesti...(intre
timp el ajunse-se la a doua masina pretextand ca, cheile lui nu erau de
gasit dar cele doo casetofoane ce i se lipisera de mana
semanau izbitor cu ale lui, deci - nu aveau ce sa caute acolo...).
Am
incercat sa continui dar el se intoarse brusc si luind un
aer de importantza diplomatica fredona raspicat:
- Toti romanii ar trebui sa inteleaga ca daca nu ne
ajutam singuri nu o sa ne ajute nimeni ! Aceasta este misiunea mea diplomatica
aici, sa constientizez Europa ca avem aceasta nevoie urgenta !...
Apropierea de un mertzan kompressor ii capta atentia
integral.
-Totusi...( interveni eu), nu ai putea sustine cauza
apiculturii romanesti...? Mi-a promis ca daca nu va fi retinut (de politie sau
de alte insarcinari diplomatice de maxima urgenta), va ridica problema la
primul miting al fermierilor crescatori de vite belgieni...
Apoi, cu o miscare surprinzatoare, se-ntoarse din
nou catre mine si luind o mima de politician preocupat exclama : - Sti, cred ca
ai dreptate... E mare pacat ca in ultimi ani nu s-a facut lobby politic pentru
sprijinirea exportului romanesc de matasa. Ai habar cu cat a scazut productia
de matasa din aceasta cauza?...
Am ramas interzis:
- Pai...(ingaimai eu buimac)...albinele nu produc...matase
! De chestia asta se ocupa niste viermi...
- Sa nu intram in detalii irelevante si polemici
neconstructive (mi-o reteza el pe un ton autoritar). Continua explicandu-mi ca
el nu face discriminari intre lighioane si ca de cand e la Bruxel a dobandit o
mentalitate europeana.
Deci, nu mai e rasist !
...Se intoarse si pleca. Pe jos. Fiindca nu-si
aflase cheile nici in mertzan da se consolase cu un mobil de ultima generatie. Fireste.
Am plecat si eu cu un zambet amar in coltzu gurii (ca
atata mi-a mai ramas, un coltz, in spate de tot, cu care mai zambesc din cand
in cand ), si mi-am scuipat in san (ca pe jos nu era civilizat ), zicandu-mi :
- Ptiii...da sti ce-i culmea? Ca individu asta chiar
avea dreptate !
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu