Eretic
1
Demonii
dintre noi beau sange la masa clericala
Iar omenirea despuiata
dospeste in borhot sintetic;
Hienele
sfarteca
lacom lumea pe verticala
Iar
eu ma prabusesc, plangand tot mai eretic.
2
Doamne,
ti-au furat cuvintele sa le faca arme,
Ca
sa ne poata ingroapa in doctrine cu iz etic ;
Sa
poata domina brutal peste intreaga carne
Si
sa zdrobeasca-n fasha orice impuls eretic.
3
Refuz
izbavirea otravita a acestei lumi
In
care te nasti cu catuse si te zbati patetic,
Si
unde tiranul rege siluieste o masa de nebuni;
Prefer sa am in schimb, o
moarte de eretic.
4
Puteti
sa-mi luati totul, cu nemiluita,
Dar
nu-mi puteti lua trecutul, ca unui venetic,
Caci
voi ramane un simbol ce nu se va uita;
Un
dizident convins, cu sange de eretic.
5
Din
vena de la gatu-mi tasneste brusc, suvoi,
Cand shenila otelita a
sistemului ermetic
Imi trece peste capul
tavalit in noroi;
Si
simt cum scade pulsul rapusului eretic.
6
Cu un ultim spasm nevrotic
ridic mana spre cer,
Nu
regret nimica Doamne, nici macar un
petic ;
Dar
adu-ti te rog aminte, e tot ce iti mai cer :
Ca
pentru lumea asta si Tu esti un eretic !
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu