Idiocratie, faima ta de veacuri,
Flacara nestinsa, suflu stramosesc,
Stindardul de lupta scos din mii de piepturi
Sperie
restul lumii, in stil romanesc.
Cenaclul Flacara
Idiocratia
este sora mai saraca cu duhul a Democratiei. Termenul 'kratos' vine de la
smecherii de greci si descrie 'puterea' politica, guvernarea.
'Idiot'
este un profund concept filozofic asupra caruia comunitatea stiintifica internationala
inca dezbate aprins.
Daca ar
fi sa ne luam dupa canoanele grecesti, idiocratia se poate traduce prin 'guvernarea
idiotilor'. Un proverb romanesc spune ca daca aduni toti
prostii de partea ta poti fi ales in orice pozitie.
Limbajul
de lemn specific idiocratiei se numeste idiom.
Ceea ce
este imbujorator, este faptul ca o majoritate a electoratului ce salasluieste
in habitatul sau natural (generic pozitionat intre bordurile spatiului
Carpato-Danubiano-Ponta), pare croit pe aceasta formula idiologica.
In
idiocratie diferentele intre 'idiolog' si 'idiot' se intrepatrund pana la
confuzie. In timp ce idiologul are idei proaste dar nu le aplica, idiotul nu
are idei dar le aplica prost.
Inca de
pe vremea negurii istorice, geniul talentului idiocratului anonim din spatiul
Ca-Da-Ponta, a surprins profilul unei tari care este beneficiara idiocratiei,
prin sintagma 'Tara lui Papura Voda'.
In
idiocratie, religia predominanta are o organizare monahala numita idioritmica,
in care monahii duc o viata libera, cu dezlegare la viata politica, cu avere
personala si investitii proprii, care nu sunt impozitate niciodata. Regula de
aur cantata la slujbe ii invata pe enoriasi ca: 'E mai bine sa dai decat sa
capeti !'.
In
aceasta forma de organizare feudala mortul se ingroapa intotdeauna cu popa. Dar
popa ramane de fiecare data afara.
Influenta
seculara a bisericii asupra norodului obliga FISC-ul sa someze poporul ca sa
faca ce zice popa, nu ce face popa.
Se stie
ca in idiocratie forma de organizare economica merge pe principiul 'doi
incarca, trei descarca', in care cei care incarca reprezinta baza piramidei idiocratice
iar cei care descarca reprezinta varful ei. Astfel se obtine Produsul Intern
Brut. Adica, ce produce intern tara intr-un cincinal, fura politicienii intr-o
zi, brutal.
Principiile
economiei de piata in idiocratie sunt definite prin cele cateva reguli de aur
ale cererii si ofertei:
·
'Cere, si daca nu ti se da, ia-ti singur'
·
'Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc'
·
'Timpul trece, leafa merge, noi cu drag
chiulim'
·
'Noi muncim, nu gandim ! Cat de multi inca
platim ! '
In acest
context al economiei de la piata, cosul minim de consum se realizeaza prin
completare cu mana. Ca in rest...se fura. Si-n produse si-n natura. De la
fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi…
Ideologia
de partid in idiocratie se afla sub egida: 'Din greseala in greseala spre
victoria finala'. Fiindca prostia inseamna sa faci acelasi lucru
in mod repetat, asteptand rezultate diferite. Stiind ca la fiecare patru ani ' Urna scapa turma'.
Idiocratiile
se nasc si prospera de obicei pe soluri bogate in resurse naturale si in
zacaminte. Zacamantul strategic si inepuizabil al unei idiocratii autentice este
prostia. De la baza si pana-n varf. Simbioza care asigura echilibrul in
idiocratie este prostia asezata ca fundament la baza structurii piramidale, iar
hotia la varful ei.
In
idiocratie codrul nu mai este frate cu romanul, ci victima lui. Iar 'defrisare
ilegala' este o formulare moderna a mai vechii expresii populare 'se fura ca-n
codru'.
Numai in
idiocratie, cu cat recolta e mai mare cu atat fermierul si taranul saracesc mai
mult.
Numai in
idiocratie lacatul se pune nu pentru hoti ci pentru oameni cinstiti. Iar
comisarilor care tulbura apele crimei organizate pe criterii politice li se
insceneaza procese de constiinta.
Numai in
idiocratie 'Lupta Anticoruptie' se poate face auzita prin vocea doinita din
solduri si talentul golit de textile a rapsoazelor populare.
Numai un
idioelectorat poate 'crede fara sa cerceteze' promisiunile politice de majorare
a veniturilor, cand statul nu mai are bani la buget nici de o rectificare
negativa. Si numai un idiolog veritabil se poate bucura la gandul ca i se va
mari pensia sau salariul cu 5 euro, chiar daca pentru ca sa ii ofere suma asta,
statul ii ia inapoi din buzunar 15 euro, prin inflatia generata de majorarea
preturilor, prin marirea taxelor, impozitelor, accizelor, TVA-ului…etc.
Relatiile
sociale in idiocratie se bazeaza pe neincrederea reciproca, spiritul oportunist
si individualist, solidaritate sociala cand e vorba de a fi contra si dezbinare
individualista cand e vorba de a construi.
Nu exista
proiecte pe termen lung, ci doar proiecte de un mandat (pentru ca pe al doilea
mandat nu poti fi niciodata sigur). Ceea ce a inceput un guvern idiocratic sa
construiasca, urmatorul va demola, doar pentru ca sa se reinceapa acelasi
proiect.
In ceea
ce priveste implicarea electoratului in viata civica, politica si economica a
tarii, specialistii din sistemul idiocrat recomanda poporului sa doarma cate
putin dar des. De cate 7-8 ori pe zi. Intre telejurnalele guvernamentale.
Spalarea
maselor pe creier este mai importanta decat spalarea banilor deturnati de la
buget, fiindca in idiocratie, acest lucru asigura perpetuarea status quo-lui si
mentine idiotenia la nivel national, ca stare specifica a natiunii.
Daca vrei
sa ai o buna comunicare cu cei din jurul tau, in idiocratie, trebuie sa te
abtii. Pentru ca in idiocratie nu ai cum sa fi inteles altfel decat prost.
In
sistemul idiocrat tara trebuie mentinuta tot timpul cu curul la deal. Nu pentru
ca sa o pupe cei de sus, ci pentru ca cei de jos sa nu-i poata vedea gaura. Din
buget. De asemenea, cand tara este tinuta cu curul in sus i se pot exploata mai
usor gazele de shit.
In
idiocratie, clasa politica reprezinta pentru populatie o pusculita sub forma
unei curve de lux asezata in pozitie indecenta. Nu pentru ca ar fi un bibelou
sexi cu o crapatura intre picioare, ci pentru ca poporul baga banii in curu
lor. Tot in idiocratie, poporul are profilul unei vaduve casnice alternative.
In primul rand pentru ca nu are servici. In cel de al doilea rand, pentru ca are zile cand cu sot, cand fara sot (dupa
cum intarzie pensia sau ajutoarele sociale).
In
idiocratie guvernul este un rebut reusit. Sau mai bine zis, care a reusit.
Din cand
in cand, nemultumirile poporului ies in strada si ajung sa bata la poarta
guvernului in codul semnalului morse, comunicand ca desi ii este rau, nu se
simte bine. Si ca ar dori, daca se poate, ca idiotenia de tip inalt sa mai
coboare si la baza piramidei. Cand guvernul aude chestia asta, fuge repede la
baie, ca il scapa mucii de ras…
Vorba
aceea tovarasi, 'cine nu are un idiot, sa-si voteze'.
Da, este
adevarat, exista telefoane inteligente chiar si in idiocratie. Dar la auzul
revendicarilor sociale, casuta vocala guvernamentala raguseste subit.
In ceea
ce priveste politica externa si relatiile diplomatice internationale, de cate
ori idiocratia lanseaza invitatii partenerilor de dialog, o face sub indemnul
crestinesc: 'Cand treci prin tara orbilor, inchide si tu ochii'.
Unul din
aspectele emblematice pentru idiocratie este sa isi trimita in plan extern cele
mai reprezentative exemplare. Din mai multe exemplare pe care le-as putea
enumera, m-as opri doar la cel mai recent. La cel care a ajuns 'eroul' presei
germane si belgiene: europarlamentarul trimis sa il inlocuiasca pe Gigi Becali,
cunoscut cu numele de cod Dan Zamfirescu.
Cel care
a votat afirmativ toate cele 541 de proiecte din Legislativul European. Chiar
daca multe dintre ele se anulau reciproc sau erau contradictorii. Amuzandu-se
copios, jurnalistii occidentali precizeaza ca idioparlamentarul european nu a
venit niciodata documentat la lucrari. In Parlamentul European, fostul securist
Dan Zamfirescu are initiative zero, amendamente zero, luari de cuvant zero. Nu
are asupra sa nici un document, nici o lista a zecilor de proiecte ce sunt pe
ordinea de zi a dezbaterilor din plenul Parlamentului. Si face asta de luni de
zile. Motivatia unei activitati atat de entuziaste in ceea ce priveste apasarea
obsedanta a butonului 'DA' din sistemul de vot electronic, este una tipica
pentru un idiocrat. Pentru ca pe langa cei 8000 de euro, salar de
europarlamentar ( sunt numiti europarlamentari pentru ca sunt platiti in euro,
nu de alta), sa mai poata incasa si diurna de 152 de euro pe zi. Asadar
idiocratul de pe locul 787, ultimul rand din dreapta, face cinste si aduce un
plus de valoare notiunii de idiocratie autohtona.
Daca il
privesti in ochi nu poti sa nu observi o privire contemporana, specifica chiar,
de idiocrat mioritic caruia i s-a confiscat glaja cu palinca la aeroport.
O privire contemporana de idiocrat
In
idiocratie norocul este ca aurul. Pentru ca pe poporul unei idiocratii norocul
il inconjoara toata viata, dar nu il cuprinde niciodata.
Cica un
vechi proverb romanesc spune ca: 'Norocul sa-i ajute pe cei inteligenti. Ca
prostii se descurga si singuri'. O fi adevarat ?
Eu zic ca 'Norocul' trebuie sa ti-l faci singur !
Nu sa
astepti ca para malaiata a unui guvern corupt si idiot sa cada in gura lui
natafleata (un alt termen poetic, substitut, pentru statutul de
'idioelectorat').
Dar daca
s-ar trece de la idee la initiativa si de la initiativa la actiune, atunci
exista riscul ca ceea ce ar putea rezulta sa nu se mai poata numi idiocratie,
ci IDIOSINCRASIE fata de idiocratie, nu-i asa ?
Sau,
credeti ca in secret, masa majoritara a electoratului romanesc chiar para asta
malaiata o asteapta de la idiocratia in care se complace ?
Caci daca
raspunsul este da, inseamna ca boala caracteristica poporului roman se numeste
IDIOPATIE !
O idiopatie
IDIOGRAFICA !
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu