miercuri, 15 aprilie 2015

RUGĂCIUNEA LUI ŞOVA CĂTRE SENAT

(adaptare dupa 'Rugaciunea unui Dac' de M. Eminescu)






Pe când nu era DNA, nimic vătămător,
Nici ANI, nici CODRUŢA, nici dosarele lor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Nici Beciul Cel Domnesc, unde toţi ajuns-au una,
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată,
Erau din vechea gardă, cea bine deghizată,
Pe atunci erai TU singur, SENAT, cum n-a fost nimeni:
Azi, noi, penalii tăi, plecăm a noastre inemi.


Tu singur Zeu stătut-ai deasupra justiţiei barbariei,
Şi din noian de ape tulburi puteri ai dat hoţiei,
EL corupţiei dă suflet şi penalului fericire,
EL este al camarilei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre ! Cântare aduceţi-i,
EL este moartea Legii, nu şi a complicităţii.


Şi EL îmi ţinu ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi umplut-a cu farmecele milei;
În vuiet de cătuşe implor al TĂU demers,
Respinge arestarea umilului pervers !
Şi tot pe lângă acestea cerşesc înc-un adaos:
Schimbaţi dracu legislaţia, să avem şi noi repaos !


Să fim noi stăpâni la noi, nu DNA-ul fără milă,
Ce oferă acum dovezi ce puternic mă împilă,
Statul lui de Drept ne umple de obidă,
Puteri îi dă Justiţiei, ce-ar sta să mă ucidă,
Ş-acela dintre voi ce n-a furat, devină cel întâi,
Ce aruncă acum cu piatra în fragilu-mi căpătâi.


Gonit de toată lumea prin anii mei să trec ?
Eu, prietenul lui Ponta, s-o curm atât de sec ?
Să n-am parte de bine, mă jur acu, de Paşte,
Atenţie ce votaţi ! Căci lumea mă cunoaşte,
Hăituirea DNA-ului simţirea-mi a-împietrit-o,
Acu pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o,
Când ura cea mai cruntă mi se pare a fi amor,
Vă dau în gât pe toţi, pe toţi am să dobor.


Ca cel fără de lege de voi ajunge-atunce,
Întreg domnesc divanul în uliţă l-arunce,
Ş-aceluia, SENATE, să-l ungi pe cap cu mir,
Ce va avea curajul să oprească acest delir,
Căci miruit sunt şi eu, cu mir din Ţara Sfântă,
Ca să rămân tăcut, ca cei ce nu cuvântă.


Astfel numai, SENATE, eu pot să-ţi mulţumesc,
Să protejez Sistemul de atacul mişelesc;
Mai mult de atât, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea lor se curmă,
Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă.




Noua siglă a PSD





Damblarin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Fiti rai si COMENTATI ! Cu gura plina. Cu mana fina...Cu...tot ce puteti debita...