TARGUL APICOL DE LA TREBUCI

(din arhiva http://forum.stuparitul.com)

Zona pitoreasca aflata la poale de Carpati, comuna Trebuci avea o indelungata traditie in stuparitul stationar. Si nu numai. Cu oamenii harnici si gospodari puteai face orice.

Asa ca primarul, un fecior de prin partea locului, era hotarat sa ridice comuna la un alt nivel. Cand simti ca treaba incepe sa se imputa in Trebuci, lua taurul initiativei de coarne si l-a scos la pascut:
"- Trebuie sa punem mana de la mana ca sa ne punem pe picioare !"... le explica el taranilor stransi in obor.

Si demara un amplu proiect de gasire de sponsori pentru o intensa campanie publicitara axata pe agroturism si menita sa atraga nu doar satenii din zonele invecinate ci si turistii veniti de departe. Voia ca Targul Apicol de la Trebuci sa fie un succes si sa devina cu timpul o traditie la ei in sat. Asa ca se gandise el la un slogan care sa atraga si sa capteze atentia asupra satului : VANTUL SCHIMBARII SUFLA DIN TREBUCI sau, OMUL SFINTESTE LOCUL IN TREBUCI...Dar nu era multumit. Simtea ca lipseste sclipirea de geniu care sa-ti sara in ochi de la distanta. Si pana la urma i-a venit :

" DIN TREBUCI...IN TOATA TARA !" .

Veni in final si ziua inaugurala, totul era organizat ca la carte. Cu standuri expozitionale aranjate pe tematici, cu servire de produse traditionale la minut. Muzicanti...ansambluri artistice si folclorice...jocuri mecanice pentru electricieni si instalatii electrice mecanizate...Ce mai, organizare de ultima generatie .

Cum intrai in zona standurilor, chiar primul stand pe stanga (daca va mai amintiti, langa intrarea in cimitir), zacea taraba unde puteai sa-ti indulcesti cele duhovnicesti. Cumparand din articolele tematice pe care preotul local le insiruise ordonat: lumanari facute din puiet varos expandat (m-am intrebat unde gasise matrita), ulei pentru cadelnita din pupe de gaselnita,  patrafir tesut cu motive de trantori asezati in cruce,  agheasma de prisaca(ca uitase parintele cateva sticle de plastic cu sirop de stimulare in beci si se borsisera), miere de busuioc cu care puteai sa sfintesti prin casa ca sa-ti mearga bine tot anul. Mustele pe pereti. Mai gaseai si iconite in rama cu paspartu din foita de fagure si crucifixe gotice din dalti apicole sau cutite de descapacit.   (paspartu = rama de hartie sau de carton ce formeaza un contur care se aseaza intre sticla si fotografie la inramarea acesteia) .

Urmatoarea taraba avea miere la borcane de 8 kile cu capac reincarcabil si eticheta autocolanta. Borcanele si mierea dinauntru aratau toate la fel. Dar in partea din fatza a tarabei gaseai o cutie cu etichete de unde puteai sa-ti alegi tipul de miere pe care-l voiai: miere de tournesol (floarea soarelui ), miere de combustibil bio (rapitza ), chiar si eticheta cu miere nebuna (de menta ). Iti alegeai un borcan mai copt si o eticheta pe masura. Apoi trageai o limba. Nu pe borcan. Pe dosul etichetei. O plesneai pe borcan si erai liber. De prejudecati...cu borcanul in bratze.

La standul cu produse lactate din laptisor de matca scria BIO. Am fost curios si am intrebat de ce. Apicultorul mi-a explicat ca pentru a fi bio e foarte important cum procedezi cu matca, cum incepi. El avea pepiniera de matci in topitorul solar de ceara, (auzise ca daca au caldura se fac mari). Apoi, cand matca a crescut e buna de muls. Dar nu oricum. Daca voiai sa ai laptisor de matca bio atunci trebuia sa cunosti niste smecherii . El nu incepea niciodata mulsul fara ca mai inainte sa nu-i cante din frunza. Atunci matca se linistea, nu mai necheza, si cel mai important aspect, nu mai elibera toxine in lapte (cum fac gainile stresate de prea multi cocosi impotenti cu ouale ). Nu numai ca nu mai elibera toxine ci, in schimb secreta in lapte hormoni de crestere. A pretului...In plus, el intotdeauna strecura laptele printr-un tifon de unica intrebuintare ce-l avea de anul trecut. Deci puteai cumpara zamatisha (branza proaspata). Cum se obtinea ? Dupa ce punea umpic de balega de trantor pe post de cheag si se matura suficient, o strangea intr-un tifon (acelasi), si o atarna in cui ca sa i se scurga acizii grasi si sa ramana numai proteina dietetica (zamatisha este recomandata celor care vor sa traiasca mult timp ca slabanogi). Telemeaua de matca avea si ea un secret de fabricatie. Se facea numai din laptele muls seara si pastrat in ciubarul unde au fost tinute muraturile anul trecut, timp de o saptamana. Dupa care se taie in calupuri cu dalta apicola, se dau cateva fumuri cu afumatorul setat pe funcția "lactate", si apoi se introduce la saramura. In transpiratie de apicultor de pastoral, recoltata musai in august, pe canicula, la cules de floarea soarelui. Branza Roquefort din laptisor de matca se prepara din lapte (nestrecurat) in care se introduce o cantitate (pastrata ca secret de fabricatie ) de 'pudra de varroua' la cutie, cu data expirarii expirata, (pentru ca varroua este considerat un acarian nobil ce imprima un usor gust acidulat catre maro)...

O alta taraba (a saptea pe partea dreapta, sau daca intrai dinspre abator a treizecea pe partea stanga , oferea tratamente homeopatice din produsele stupului. Asa am descoperit "Maslinele din Trebuci" marca inregistrata. Erau niste biloaie ovalizate facute din propolis, pe care, in caz ca nu mai puteai respira, le scoteai repede din nas. Puteai apoi sa incerci sa le bei dar, daca simteai ca ti se lipesc de cerul gurii si nu le poti inghiti, atunci puteai incerca sa le introduci ca supozitoare. Foarte important este sa nu inversati ordinea expusa mai sus !!! Se ofereau si ciuperci halucinogene pentru utilizat in afumator. Se recomanda dozaj mic in amestec cu putregai de salcie pentru cazurile in care vi s-au rasturnat stupii in timpul transportului exact in piatza comunala unde erau stransi satenii cu revendicari sindicale. Puteai comanda si Apiinvert dezinvertit pentru a fi consumat dimineata in cafea...Sau crema de pastura pentru tratamente cosmetice. Buna pentru riduri, (le adanceste). Se aplica o masca pe fatza, care se lasa asa toata ziua cat stai la coada sa-ti platesti contributiile pentru asigurarile sociale de stat . Desi nu este exclus ca oamenii sa te lase sa intri in fatza (ca se tem de necunoscut), iar scorpia de la ghiseu se teme sa nu fie contagioasa treaba aia de pe fatza ta (asa ca te rezolva mai repede si scapi si cu...fatza curata)...Se gaseau si suzete din botci capacite (cu laptisorul de matca inclus ca sa-i creasca lu ala micu)... Ceara pentru epilat scamele din ochi si pilozitatile din urechi. Se comercializa la flacoane cu pipeta (doar ca trebuia desfundata pipeta inainte si dupa  intrebuintare)... Capacele la borcan pentru plombat cariile din proteza (se pastreaza proteza pe timp de noapte in borcanul cu capacele unde cariile se capacesc prin umplere pana dimineata)... Pasta de dinti cu venin de albine - curatza, albeste si scoate reumatismul din dantura. In cazul in care in gura aveti carii, molii sau alte bidiganii, se putea utiliza un sprei de gura pe baza de venin de albine care asigura o respiratie mai proaspata si un limbaj mai intepator.

Standul de curiozitati tehnice mi-a captat in mod deosebit atentia prin marea diversitate de produse expuse . Gaseai de la brelocuri de chei facute din sarma reconditionata de la insarmatul ramelor, cuier facut din manere rupte de la lazi, suport de pantofi din rame uzate, descapacitor pieptene cu dintii rupti (ca piaptan pentru cheliosi), afumatoare sparte pe post de vaza pentru flori, bichinei si sutiene din plasa de masca apicola, lazi invechite pe post de ghivece pentru plante si arbusti ornamentali ca bonzai, filodendron sau papusoi...si pana la... lantisoare facute din cuie de rame, scrumiere facute din hranitoare, urdinis cu gratie anti-soareci ca vizor la usa de la apartament, (pentru zonele cu grad ridicat de delicventa crescuta), pusculitza pentru strans maruntis facuta din colectoare de polen, huse pentru taburetzi din folie propolizata, tavi de cozonaci din tabla de capace...Si cate si mai cate...Ca sa nu enumar decat cateva dintre ele...Lista ar mai putea continua...(altadata ).

Mai incolo, un apicultor intreprinzator dadea din flasneta la un storcator facut artizanal, si vindea vata de zmeura pe batz, (dar trebuia sa vi cu batzul de acasa ca altfel ti-o punea pe deget). Zicea ca i-ar fi crescut prea mult costul de productie daca introducea si batzul in pret.

Un alt stand care mi-a atras in mod deosebit atentia a fost cel la care se facuse coada pe doua randuri. Acolo se vindeau carti apicole la pachet "Opere Complete" (toate volumele). Pe coperta din spate a fiecarei editii era prezentata cate o matca. Fiecare carte avea alta matca. Erau de toate culorile, rasele si formele. Toate erau foarte decent dezbracate, (ca sa poata apicultorii sa evalueze corect potentialul de ponta al fiecarei matci in parte). Utilitatea acestor pachete de carti nu se afla  doar in bogatul material fotogenic ci si in faptul ca puteai sa alungi monotonia din stupina jucand jocuri specifice : "Poker de Prisaca", "Douash' Una de Stationar", sau chiar si un "Popa Prostu de Pastoral"...Toti localnicii de sex masculin erau asezati la coada. Au zis ca aici, la ei in Trebuci, setea de cunoastere nu s-a stins inca. Si ca pentru matcile astea selectionate pe spranceana s-ar duce pana la capatul pamantului...Din fundul gradinii...

Era o frumoasa zi de vara, mustele zburdau in ritmuri de cantec si voie buna peste meniurile de pe mese...Zarva copiilor care radeau si alergau unul dupa altul jucandu-se de-a prinselea(in timp ce aruncau cu borcane de miere de 8 kile), umplea aerul. Lumea se asezase pe la mesele unde puteai servi produse traditionale (made in China) cum ar fi : "albine crocante in sos caramel" sau "larva de trantor cu glazura de aspic si lamaie",  sau specialitatea zonei, (de care trebucenii erau foarte mandrii ), "faguri de miere marinati, impanati cu usturoi si ornati cu sos de mustar ". Se serveau fierbinti, abia scosi de la cuptor...

La o masa sub o umbrela de soare (era facuta dintr-un material care atragea soarele), se aflau la o bere de salcam nea Marin, Pishta, si baciu Gligor:
- Da pa ii cam slaba berea, ca anu asta o fo multa umiditate la cules...(grai baciu Gligor).
- Ioi, ioi...da mare pretentz la tine, mei Gligore draghe...(prelua Pishta conversatia)...
- Ici sha inca fu buna ( intervenii si nea Marin ), da baui in alta parte...Ce vretz ma !!! Nu toti anii e la fel...Doar va spusei...

Una din ospataritele tinere ce alerga incoace si incolo ca o matca nefecundata, le aduse un platou mare cu o specialitate de prin partea locului, care le trezi curiozitatea. Pe cand mai aveau putin pana sa termine se infiintza si patronul birtului "LA TRANTORUL VESEL", gafaind si cu limba pana la genunchi :
- Bai...ce ati mancat acolo ma?...Ca tra sa stiu !
- No, da shaz bland ficior ca noi o satz platim. Ca doara santem oameni de omenie...(ii raspunse Gligor).
- Putzin mai este...Dam napoi la voi mei dache trebe (il sustinu si Pishta pe Gligor).
-Ma... nu matz intzales...Spunetza-mi ce meniu atz comandat ? 
- Pai o fo ceva strainez ma...Cucuruz in sos de mustar. Tare bun. N-am mai mancat asa ceva pana acu...

La auzul "meniului" patronul izbucni intr-un "
- Tulai Doamne !!!...(si se plesni cu palma peste frunte). Pfffaaaiiiaaaiiiaaaiii...iara sh-o varsat ala mic olitza in tavile pentru clientz !!!...

- CE VRETZ MA ??!!! (exploda nea Marin catre ceilalti doi care il pironeau cu privirile). Nu vrusaratz s-ascultatz ! ...Ca va spusei...Ca ala...nu-i mustar !!!...

Se spalau unul pe altul cu furtunul in gura, ca la spalatoria auto, (in spatele grajdului unde taurul comunal fornaia periculos). Pana la urma optara si pentru cate o clisma. Asa...pentru purificare totala. Sufleteasca chiar...

Astfel de evenimente organizate impecabil prilejuiesc apropierea dintre stuparii vechi si noi si schimbul de experienta intre generatii. Intr-o atmosfera de sarbatoare se poate imbina placutul cu utilul...

Insa nu poti fi niciodata sigur ca la plecare o sa ai un gust dulceag in cerul gurii...

Damblarin