Francezii au început să-şi dezvolte
gusturile sindicale tot mai exagerate de la Revoluția Franceză încoace. Când au
început să folosească ghilotina ca să tundă perucile burgheziei, cu bordură la
spate.
Acu, Macron îi bagă-n boală că le strică
salata sindicală.
Francezii sunt aşa de mândri de brânza
lor pentru că ea reprezintă esența francofoniei la locul de muncă. Dacă brânza
franțuzească stă pe raft până se împute, iar apoi se vinde scump, francezul
face acelaşi lucru, dar în optul productiv.
Nu e de mirare că ‚Băsescu’ lor vrea
să mai echilibreze puțin balanța înspre eficientizarea pieței muncii și întru
înzdrăvenirea economiei. Prin reformarea Codoiului Muncii. Prin reducerea
puterii sindicale și sporirea prerogativelor patronilor, simplificând procedurile
de angajare și concediere a muncitorilor de către firmele ce își desfășoară
activitatea pe teritoriul Franței. Promovând astfel meritocrația pe piața
muncii, în dauna celor care nu sunt suficient de motivați și hotărâți să
muncească , a celor care s-au obișnuit să fredoneze refrene sindicale cu
acordeonul patronului... Prin ajustarea sistemului de acordare a protecției
sociale și calculare a pensiilor .
Adică, ‚copilul teribil’ al francezilor a
auzit și el de faza aia rușinoasă , că dacă nu stimulezi economia, ca să ai de
unde băga steroizi în bugetul de stat , nu mai ai nici de unde și nici cu ce să
faci pe ‚socialul’ pe bulevardul Champs Elysees. Că el nu are de unde frauda
fonduri europene prin TelDrum, că mă-sa nu a avut inspirația să îl nască în Teleorman...
Cică Macron a pus ochii și pe stufoasa
junglă birocratică, stratificată pe mai multe nivele decât i-ar trebui unei
economii sănătoase la inimă și unui stat sănătos la cap. Că de!, francofonia de
cumetrie e boală veche (nu numai prin Balcani), iar banii publici nu numai că
nu sunt investiți în mod eficient, ca să stimuleze creșterea, ci se distribuie
în ‚circuit închis’. Numai prietenii și rudele de prin diverse birouri bugetare
știu de ce...
Astfel, înțelegem de ce Macron, în
nemernicia lui de dreapta, vrea să mai reducă din numărul funcționarilor
publici. Cărora le adresează prin intermediul motto-ului național „Liberté,
égalité, fraternité” un franțuzesc:
- Marş!
De aici se trage și numele
partidului sau ‚Republica În Marş’. Vrea să mai reducă și din multitudinea de
niveluri administrative de guvernare regională și locală, care au ca singură
realizare grevarea bugetului. Ca atare (sau a moale), pentru bugetul pe anul
2018 Macron vrea să reducă cheltuielile cu 20 de miliarde de euro.
După ce timp de câteva decenii bune
Franța a înregistrat o creștere economică timidă dar un șomaj curajos, cu o
dominantă politică de stânga și sindicate care s-au opus oricărei reforme,
‚Băsescul’ăsta, care te privește direct în ochi, fără să te înconjoare cu privirea,
care l-a ajutat pe Putin, cu ocazia vizitei sale la Versailles, să înțeleagă ce
înseamnă traducerea numelui său în limba franceză [Putin s-ar pronunța în
franceză (piutan), la fel ca și cuvântul 'putain' = 'curvă'], vrea să
deratizeze sistemul politic și economic franțuzesc de corupți și de căpușe.
Și ca și cum toate astea nu ar fi de
ajuns, ‚elevul’ ăsta, pe care unii îl acuză că a rămas repetent la ‚l'amour’
(că cică de aia s-a căsătorit cu profesoara lui, mai mare ca el cu 25 de ani,
ca să treacă clasa), are ambiția declarată să reintroducă moralitatea în
politică. Auzi la el, ce tupeu pe persoană fizică, mânca-v-aș! Adicătelea, bagă
la Lege că politicienii cu cazier judiciar să nu mai poată fi aleși în Franța
(și uite așa se pierd adevăratele talente). Interdicția ca un parlamentar să îi
mai poată angaja pe membrii familiei sale...(păi la ce bun să mai ai familie
atunci ?)... Cică, vrea să interzică prin lege cumulul de mandate, obligația de
a da socoteală pentru îndemnizațiile primite și interdicția ca politicienii
aflați în exercițiul funcțiunii și în deplinătatea facultăților să mai poată fi
plătiți de către societățile de lobby. Mai și amenință că asta nu e totul!...
Și uite așa se duce pe apa Senei o altă meserie nobilă, pașnică și frumoasă: cea
de politician.
Acu stau strâmb și judec drept ( ca un
tâmp cu scolioză), întrebându-mă, oare ce
îi lipsește francofoniei noastre dâmbovițene, ca să îndrepte lucrurile către
direcția unei dezvoltări de perspectivă și sustenabile ? De ce se sacrifică
găinile ce ouă ouăle de aur, în loc să fie stimulate să producă cât mai multe,
ca să ai de unde să dai și celor aflați în nevoie ?...
Până când o mână de pești răpitori
continuă să mențină tulburi apele unei întregi națiuni, doar pentru ca ei să se
poată zbengui neobservați în bancurile lor interlope ?
În semn de protest pentru situația în
care a ajuns România și pentru parcursul ei incert pe perioada acestei ierni, recomand cititorilor mei ca să
renunțe de sărbători la celebra Salată de Boeuf (făcută cu carne de parizer, că
e mai ieftină) și să o înlocuiască cu Salată de Macrou. Pardon. De Macron...
Macron explicându-ne că, cu râma mică se
prinde peştele mare
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu