- Iexistă o iexplicație !

Lumea vazuta prin ochi de damblarin este o lume incarcata de un umor negru si acid, care sanctioneaza anormalul si grotescul din societatea contemporana. Materie prima, neprelucrata, exista din abundența în jurul nostru. Dar nu este vizibila decat pentru un ochi antrenat. Ochi de damblarin...

Cititorii mei dispun de un acut si rafinat simt al umorului. Iar tu esti unul dintre ei. Pacat. Vei regreta. Pentru ca vei deveni dependent !

joi, 24 aprilie 2014

ROMANUL IN STATISTICI



Romanul in statistici…


pe ultimul loc in Europa ?



Pentru ca sa intelegem de ce romanul de astazi iese atat de fotogenic in statistici, in sondaje, in studii de opinie, sau in alte tipuri de evaluari critice, este nevoie sa cautam cateva explicatii edificatoare, scormonind putin prin negura trecutul sau. 

Istoria ne lasa sa intelegem ca valahii, timp de secole, ca sa se dea jos din pat trebuiau sa se ridice in picioare si sa faca un pas in lateral. Fiindca dormeau la nivelul solului stramosesc batatorit, pe o rogojina din paie cu taratze. 

Prin secolul patru, in scrierile bizantine ii gasim zugraviti ca pe niste barbari imbordeiati. Dupa vreo 400 de ani, tehnologia bordeiului de chirpici capata denumirea de ‘civilizatia de chirpiceni’. 

Dupa alte patru secole, lavabilul, rigipsul si termopanele inca nu biruisera traditia...Si tot asa, pana intr-un tarziu, "incoacea...mai pe-ndarat"…(sa ne reamintim ca la noi, secolul al XVI-lea a batut timid in golul de la intrare a bordeiului de abia prin secolul al XVIII-lea)...

Cica expresia 'romanul s-a nascut poet' ar fi o traducere romaneasca rastalmacita a unui text din cronicile maghiare de pe la 1200, care afirma in original ca: "Olahul s-a nascut in poiata. Dar nu in iesle, ci pe paiele de deasupra balegii de pe podele". 
Ceea ce explica in buna masura afinitatea seculara a valahilor pentru amestecul de paie si balegar si mentalitatea de poiata. Pardon, inapoiata. Desi, paradoxal, se zice ca stramosii romanului au avut si momente de sclipire in ingineria constructiilor de bodybuilding, vezi Mesterul Manole. Dar sa nu uitam ca este doar un mit.

Tumultul civilizational care ne-a invadat garile prin intermediul trenurilor migratoare si coloniale ale istoriei, trenuri incarcate cu o mare diversitate culturala si politica, nu au reusit sa il smulga pe arhaicul roman de pe peronul unde l-au gasit incremenit de spate, intr-o pozitie de criza sciatica, mulgandu-si oile. Nu, el a stiut din totdeauna ca a fost primul aici, deci, restul nu mai conteaza. El a nutrit credinta nestramutata ca la inceput, aici traiau dacii. Si dacii mulgeau. Dupa care, au venit romanii si i-au muls ei pe daci. Si uite asa au aparut valahii. Neam analfabet de 'titani' care, desi s-au luptat cu zeii si au pierdut, nu au fost interesati sa dezvolte scrisul, cu atat mai mult sa se implice in niste inutilitati dragute, cum ar fi consemnarea in scris a propriei istorii si dezvoltarea timpurie a conceptului de cultura. Au facut-o insa altii. La doar 400 de ani de la sosirea lor in Europa, imbracati in piei de animale si traind in corturi. In cronicile lor si ale altora mai tragem si noi cu ochiul, ca sa vedem ce faceau ai nostri pe atunci. 

Istoria oficiala predata in scoli se straduieste sa ne convinga ca prin venele noastre curge acea gena albastra de la Roma, gena responsabila cu inclinatia spre arta, explorare, cultura, civilizatie si progres. Incercati sa depistati aceasta gena buclucasa in coarnele plugului de lemn, sau in ghioaga ciobanilor valahi, care timp de peste o mie de ani nu au avut preocuparea sa lase si ei posteritatii o epopee gravata in miniatura pe un bob de orez, sau macar sculptarea unei statuete de jad, ceva acolo... Sau daca nu, macar un biletel pe papirus de oaie sau pe un colt de servetel din brusture. Un text minim de genul: "-Da bah, noi suntem gloriosii aia despre care o sa vorbiti voi peste vreo mie si cateva sute de ani. Desi noi nu intelegem de ce ne faceti responsabili de calitati de care noi nu ne stim vinovati...".
Eeee, parca altfel s-ar fi umflat gogoneaua in piepturile noastre paroase, reverberand inalta si in acelasi timp adanca mandrie patriotica. Aveam si noi ce sa fluturam lumii pe sub nas: '- Uite bah, ce stramosi luminati am avut noi, constienti de limitele lor, nu ca altii...'. Dar asa ?

Astazi, patriotii de serviciu, dau vina pe tot ce le poate debita simtul artistic, nu cel istoric, pentru a deculpabiliza romanul de tarele sale milenare. Culmea amuzamentului, acesti 'patrioti' se raporteaza in exces la 'glorioasa epoca' daco-romana. Pentru ca nu gasesc argumentele narcisiste de care au atata nevoie timp de mai bine de un mileniu si jumatate...

Insa, realitatea cotidiana de actualitate, nu face decat sa le demonteze creatiile, confirmand ca romanul e neam mitocan prin traditie. Societatea romaneasca in ansamblul ei este una ce a ramas primitiva, nefunctionala si, poate elementul cel mai definitoriu si cel mai alarmant, neinteresata de progres si civilizatie. Multumindu-se cu o educatie minimala, cu o existenta minimala, tarandu-si zilele dintr-o noapte in alta, fara prea mari pretentii.

Celor care sunt tentati sa arunce toate metehnele noastre traditionale in carca celor 45 de ani de comunism le recomand sa lectureze articolele scrise de Creanga sau Eminescu in presa vremii. Veti descoperi acelasi tip de clasa politica in care energia si resursele natiunii erau risipite cu datul la gioale, pentru cauze proprii si personale, nicidecum pentru cei multi si prosti. Veti descoperi aceeasi gargara retorica pompoasa si populista, cu aria de acoperire neacoperita…Veti descoperi o copie a societatii romanesti actuale atat de identica, incat pana si cainii maidanezi care faceau victime pe strada se regasesc in ea. Veti descoperi acelasi tip de mentalitate retrograda a maselor ca si in prezent…

I.L. Caragiale: „În România, linguşirea şi hoţia sunt virtuţi“

Din textele sale scrise în exil, se resimt revolta şi amărăciunea legate de România: „Şi cum ar putea fi altfel într-o ţară chemată de ieri, de-alaltăieri la luminile europene, şi care încă aproape exclusiv trăieşte din plugărie, în cea mai mare parte primitivă?"
„M-am exilat şi atâta tot. Aerul aici îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei şi nu am ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iar munca şi talentul vieţii demne de compătimit", mărturişeşte, lezat, Caragiale. " 




Cred ca e momentul acum sa plonjam printre statisticile de actualiatate, ca sa ne cutremuram scuturandu-ne pana la lacrimi, cand vom cititi si vom analiza profilul statistic al romanului la inceput de mileniu trei. Iata doar cateva mostre, care vorbesc de la sine : 
(sa nu va puna pacatele sa nu cititi pana la capat, ca va blastam !)
------------------------------------------------
 Despre caracterul românului


Atunci când, la o “ședință”, am decis să punem bazele acestui blog, am făcut-o în speranța că va deveni o atitudine de luptă împotriva decăderii actuale a poporului, împotriva idioțeniei care a ajuns să ne caracterizeze, dar, în același timp, un deget îndreptat într-o direcție în care, credem noi, ar trebui să evoluăm.
          Stăteam azi și mă gândeam… am depus niște eforturi ca să încercăm să arătăm că românul o poate lua și în altă direcției decât cea a îndobitocirii și a transformării într-o ciurdă de plăvani. Încep să am îndoieli, totuși… Românul este plugar prin excelență, prin definiție… Este exact genul care se așează în fața fierăriei lui Iocan, modelează o bucată de lut, face politică fără să știe ce este aia, și acceptă să i se spună că este prost și mănâncă… vorba lui Cocoșilă, nu a mea, căcat.
          Românul este individul a cărui aspirație este, negreșit, căpătuirea. Nu pune mare preț pe suflet și pe dezvoltare intelectuală, pogoane să fie și bani la teșcherea! Că în rest nu mai contează. Da, se mai nimerește câte un Niculae, care în loc să grijească de vreo Bisisică ar vrea să cunoască, să învețe despre lume, despre viață, despre moarte… și mai știu eu despre ce. Dar cazurile astea sunt din ce în ce mai rare, și, nu știu cum m-ar înjura ‘nea Marin Preda, dar cred că ar fi trebuit să spună și că Niculae nu era copilul lui Ilie Moromete. Nu de alta, dar privind la rece aspirațiile tipic românești, copilul cu pricina pare să fi fost făcut cu altcineva.
          Oricum, nu asta interesează, ci faptul că românului îi place să se afunde, ca porcul, în mlaștina imbecilității și ignoranței. Avea sclipiri, e adevărat, nu putem uita de Blaga (Lucian, bineînțeles), de Eliade, de Eminescu… Este nedrept că îi nominalizez numai pe ei, dar nu este vorba de rea voință, vă dați seama. Problema este că m-am cam săturat… Am cam obosit să mă simt un dinozaur printre tot soiul de intelectuali suficienți, de genunchiul broaștei. Ce facem, noi ăștialalți? Ne afundăm și noi, zâmbind amar, în mlaștina prostiei, sau ne tragem pe margine și ne depunem actele pentru emigrare? Sau ne închidem în casă și nu mai ieșim, nu mai dăm drumul la tv sau la radio și încercăm să ne conservăm pe noi, pentru noi?
Încă nu m-am hotărât, dar este cert, caracterul românului, nu că ar fi fost extrem de bun, s-a schimbat în foarte rău. Nici măcar munca moromețiană a pământului nu ne mai caracterizează. Mai degrabă o fac spusele mamei către fiu… “Fotbal nu știi să joci, manele nu poți să cânți, în Spania la căpșuni nu vrei să mergi… bine, dă la facultate să ajungem de râsul blocului”.
-------------------------------------------------------------------------------------
Caracterul hibrid al poporului roman – Sorin Adam Matei


Specialist in sociologia comunicatiilor si a culturii, profesor in Statele Unite ale Americii, dar inainte de toate, observator al fenomenelor culturale, Sorin Adam Matei a dat curs invitatiei Fishington Post de a discuta pe marginea unicitatii poporului roman, caracteristicilor acestuia de consum si a felului in care digitalul a influentat schimburile de idei.  Sorin Adam Matei este autorul cartii “Boierii mintii”  si coordonatorul volumului de eseistica, “Idolii Forului“. In 2011 urmeaza sa lanseze un nou volum – “Idei de schimb“.
Consumul este o forma de a crea o ierarhie sociala, cei care cheltuiesc cel mai mult ar trebui sa fie cei mai respectati. Este un tip de comportament mai mult feudal, neproductiv.

Românitatea. Exista asa ceva ?   

Romania este o tara de tip creol. Nu in sensul ca este o tara tropicala, ci o tara de frontiera. Ca si civilizatiile creole ale Marii Caraibelor care amesteca elemente de civilizatie si cultura foarte diverse, si Romania amesteca in structura ei etnica si culturala elemente din mai toate zonele europene si o buna parte a Orientului Mijlociu. Cand ma intreaba cineva cum sunt romanii, le spun ca trebuie sa se uite la ce mananca acestia. Ei incep o cina mai bogata cu o gustare din Grecia sau Turcia – zacusca sau salata de vinete, continua cu o supa vieneza cu galuste si termina cu un desert frantuzesc. Este un lucru de care unora le este rusine, un lucru de care altii sunt foarte mandri. Romanii sunt produsul unei istorii si a unui loc privilegiat. Sunt o civilizatie de frontiera si asta le poate asigura un anumit avantaj in lumea aceasta in globalizare, o lume creola in miscare.

Ce ne defineste ca popor ?    

Daca ne referim la etnia romaneasca multi vor fi foarte surprinsi sa isi dea seama ca suntem un amestec de elemente foarte contradictorii. Romanii au o buna parte din materialul lor genetic imprumutat de la turci. Cercetatorii sunt din ce in ce mai convingatori cand spun ca romanii sunt  un popor nascut la incrucisarea miscarilor sociale si etnice ale lumii. Amintesc aici de un eseu, mai mult de popularizare, privind componenta cumana a romanilor, publicat de domnul Djuvara – stim cu siguranta din cercetari ca exista o componenta genetica asiatica foarte importanta in poporul roman.

Exista un model romanesc de viata? Un fel de romanian way of life ?

Orice familie este trista si bucuroasa in felul sau – ca sa fac o trimitere la Tolstoi. Cred ca romanii fac parte dintr-un spatiu cultural si civilizational mai larg. Si anume, spatiul de frontiera care cuprinde o parte din Ucraina, Romania si Serbia. Tari peste care trec liniile de frontiera dintre Rusia, Orientul mijlociu si Europa Occidentala. Felul nostru de a fi este mai hibrid; il impartasim cu aceste popoare. Ar fi interesant sa ne uitam mai cu mai mare atentie la serbi, o parte din polonezi si ruteni ca sa vedem ce avem cu adevarat unic si original.
------------------------------------------------

Bogdan Naumovici: "Românii sunt leneşi, dar au o părere foarte bună despre ei"


În cadrul campaniei realitatea.net "De ce NU iubim România", creatorul celei mai bune reclame româneşti din ultimii zece ani a vorbit despre ceea ce îl deranjează la ţara în care s-a născut. Campania REALITATEA.NET nu are scopuri distructive, ba din contră. Considerăm că nu avem cum să devenim mai buni dacă vom continua să ascundem gunoiul sub preş.
"Cel mai tare mă deranjează la România că încurajăm mediocritatea, iar de aici se trag o grămadă de chestii rele. Nu ne place să ajutăm locomotivele, pe cei care fac performanţă. Suntem mult mai preocupaţi de cazurile sociale", spune Bogdan Naumovici, Creative Director 23 Communication Ideas şi autorul spotului "Laser, frate!", desemnat luna trecută cea mai bună reclamă românească din ultimii zece ani. "Se vede şi la concursurile de talente, la "Românii au talent" n-a câştigat cel mai talentat participant", oferă publicitarul un exemplu.

Cum au dresat politicienii electoratul

Promovarea mediocrităţii nu se limitează însă la industria media, ci caracterizează toate nivelurile societăţii româneşti, de la politică la fotbal: "În 1990, când i-am avut pe Radu Câmpeanu sau pe Ion Raţiu candidaţi la preşedinţie, noi l-am ales pe Ion Iliescu cu 87%. Românii n-au vrut o influenţă occidentală, elegantă, l-au preferat pe Ion Iliescu, care părea unul de-al lor şi le dădea siguranţă. În prezent, aşteptările pe care le au oamenii de la politicieni nu sunt să nu fure, ci să fure dar să şi facă ceva. Modelele de succes ale funcţiei de primar sunt Radu Mazăre şi Gheorghe Pinalti, despre care se spune că au furat dar au şi făcut ceva. Am vorbit cu oameni care au astfel de aşteptări şi i-am întrebat: "Voi furaţi la locul vostru de muncă!" Au spus că nu, dar li se pare normal ca politicienii s-o facă. Nici nu le trece prin cap că o persoană ar putea intra în politică din vocaţie. Încurajarea mediocrităţii face ca românii să aibă aşteptări extrem de joase, iar un alt exemplu este fotbalul. Când naţionala joacă cu un adversar puternic, precum Italia, Olanda sau Franţa, ne bucurăm că facem zero la zero".
Potrivit lui Bogdan Naumovici, glorificarea mediocrităţii în România îşi are rădăcinile într-o invidie distructivă. Creativul-şef de la 23 Communication Ideas spune că pizma se poate concretiza uneori în ceva constructiv, însă nu e cazul pe plaiurile mioritice. "Singurele topuri sunt cele ale milionarilor, Top 300, Top 500. Ne uităm la oamenii de acolo şi spunem: "Dă-i bă dracu, că toţi au furat". Nu suntem interesaţi să învăţăm de la oamenii care au avut succes fără să fure".

Leneşi, dar cu pretenţii  

Pe lângă invidie, un alt defect al românilor este lenea, susţine publicitarul. "În mod paradoxal, românii sunt leneşi dar au o părere foarte bună despre ei înşişi. Ni se pare că suntem foarte şmecheri. Ne uităm la nemţi, vedem că au autostrăzi, o societate prosperă, civilizaţie, dar spunem despre ei că n-au simţul umorului. Pentru români nu cotează că inginerii germani sunt printre cei mai buni din lume. Ni se pare ciudat că o marcă de maşină cheamă în service-uri mii de modele pentru că bate nu ştiu ce piesă şi ne mândrim că noi am fi rezolvat problema cu o liţă", arată Naumovici cum românii ilustrează adeseori proverbul "prostul nu e prost destul până nu e şi fudul".
Colegii de la Gândul au lansat campania De ce iubim România. Anul trecut, REALITATEA.NET încerca România care ne place. Şi, oricât de multă nevoie am avea de o gândire pozitivă, nu ne-am putut abţine să ne gândim la motivele pentru care nu o mai iubim.
Unii ar spune că sunt 22 de milioane de motive pentru asta, dar e doar o glumă proastă. La fel ca multe alte proverbe de genul "Avem o ţară frumoasă, păcat că e locuită" care duc în acelaşi loc: România are "un ceva" deosebit care te face să trăieşti aici, în ciuda defectelor. O iubeşti, dar ca pe un viciu.
------------------------------------------------

Ultima statistică privind criminalitatea în capitala Germaniei îi arată pe români pe primul loc la capitolul furturi din buzunare în 2013.


------------------------------------------------

IPOCRIZIA, HOŢIA SAU PROSTIA MENŢIN ROMÂNIA ÎN MIŞCARE ?


Ştiţi foarte bine că de la şoferul de camion sau autocar care fură motorină şi orice altceva poate atunci când nu este sever controlat, până la paznici şi femei de serviciu, toţi sunt mândri de această abordare - să plece cu ceva în plus acasă, în fiecare zi, cu ceva nemuncit! Masele în prostia lor sunt mândre de aceste abordări şi fericite când li se tolerează mai de sus un astfel de comportament, neştiind că cei care le tolerează aceste abordări, o fac doar ca să ajungă să le vândă preşul de sub picioare - şi să îi condamne pe ei şi generaţiile următoare să fie fericiţi că ciordesc un şurub în plus pe zi!
Am trecut de mult de fundul sacului, dar pentru că lăcomia este un motor puternic şi de neoprit, ea este alimentată cu credite externe! Doar trebuie lăsat ceva şi pentru generaţiile următoare: să plătească creditele de acum! Unii ciordesc şi alţii plătesc!


.-------------------------------------------------------------------------------------

O carte de rasfoit: Hotia la romani


Ca romanii fura, o stim si noi, o stiu si strainii, mai ales dupa ce ne-au bagat in Europa. De ce fura romanii? In orice caz, nu de saracie, asa cum se spune mult prea des. Intre saracie si hotie este o legatura destul de vaga; nu una de la cauza la efect. Baciul mioritic este omorat sa i se fure oile. De catre unii care aveau, si ei, suficiente oi. Haiducii (talhari la drumul mare) sunt niste justitiari; prin hotie, ei fac un fel de dreptate. Tu, cititorule, cum te-ai simti, azi, daca ar veni unii cu pistoale si ti-ar lua tot din casa? Zici ca te-ai duce la Politie, la Justitie, la Procuratura? Si daca or fi mana-n mana?

Hotia la romani vine, poate, din lipsa unor comunitati cu relatii sociale bine inchegate. In satele romanesti n-a existat stalpul infamiei ori inchisoarea datornicilor, ca la nemti. La noi, atentatul la proprietatea altuia este privit cu indiferenta. Un fel de incurajare. Noi zicem ca "hotul neprins e negustor cinstit"; dar hotul, tot hot ramane.

Ne leganam in iluzia ca, pe vremea lui Tepes, puteai sa lasi punga cu galbeni in drum si a doua zi sa o gasesti tot acolo. Basme de adormit copii. Inchipuiti-va ca azi, presedintele ori primul-ministru ar da ordin sa nu se mai fure in tara. Iar cei care sunt prinsi ca fura, sa fie pedepsiti dupa lege. Ce ar urma in sondajele de opinie? Nu mai bine lasam noi lucrurile asa cum sunt, in buna noastra traditie stramoseasca?!
Aducerea in discutie, intr-o carte, a acestui obicei pagubos (si pentru hoti!) e binevenita. Chiar daca discutia este de o inutilitate perfecta. Sigur, romanii nu se vor lasa de furat!

------------------------------------------------
 Cele mai importante rezultate ale sondajului IRES realizat in august 2013:


Mai mult de două treimi dintre respondenţii la un sondaj IRES au auzit despre introducerea de către Patriarhia Română a slujbei pentru sfinţirea unui vehicul, 55% apreciind măsura bună sau foarte bună. Daca 96% dintr romani cred in Dumnezeu, 45% recunosc ca isi consulta horoscopul (16% chiar tin cont in activitatea zilnica de ceea ce le spun astrele), iar 20% dintre romani au un talisman norocos
------------------------------------------------

Concluziile apartin unui sondaj realizat de INSCOP Research:


Aproape 45% dintre romani cred ca regimul comunist a insemnat "un lucru bun pentru Romania". Cei din Banat, Crisana, Maramures si Transilvania - cei mai reticenti fata de comunism, moldovenii - cei mai favorabili .
47,5% dintre romani considera ca Nicolae Ceausescu a jucat un rol "mai degraba pozitiv" in istoria Romaniei, potrivit acestui sondaj.
De asemenea, 44% dintre cei chestionati sustin ca inainte de 1989 "se traia ma bine" fata de acum; spre comparatie, 33% au raspuns ca "se traia mai rau", iar 15% sunt de parere ca "se traia la fel".
------------------------------------------------

România stă pe net din WC-ul din curte. Au mai rămas 100 de localităţi fără Internet în toată ţara şi 3,21 milioane de locuinţe fără baie


privind alte servicii importante (reţinem că aproape 55% din gospodării nu au acces la internet la punct fix):
- În România, circa 3,21 milioane de locuinţe (38,1% din numărul total) au WC în curte;
- 3,4% din locuinţe nu sunt electrificate;                             
- 35% din locuinţe nu au acces la canalizare;
- 33% din locuinţe nu sunt racordate la reţeaua de apă.
------------------------------------------------

Romania se afla pe primul loc in topul tarilor cu gospodarii care au WC-uri in curte, potrivit unui raport prezentat de Comisia Europeana.


40,7% din romani au WC-urile in curte, fata de doar 25% din populatia Bulgaria. Pe locul al treilea se afla Letonia, cu 15,8%. La polul opus se afla Danemarca, Spania, Olanda si Suedia, unde procentul este zero, se arata in raport.

Romania conduce si in clasamentul mortalitatii infantile, cu 9,4% in 2011, chiar daca situatia s-a imbunatatit fata de 2001, cand nivelul era de 18,4%. Pe pozitia a doua se afla Bulgaria, cu 8,5%. Media europeana este de 3,9% la o mie de nasteri.

29% dintre romani se confrunta cu privatiuni materiale severe, fiind devansati doar de bulgari (44%) si letoni (31%), potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, din 2011. Romanii sunt depasiti doar de letoni in privinta greutatilor intampinate atunci cand apeleaza la serviciile medicale.

In 2011, 9,8% din femeile din Romania si 14% din barbati au reclamat limitarea accesului la serviciile medicale, din diverse motive: pretul prea ridicat, distanta mare intre domiciliu si unitatea spitaliceasca sau timpul indelungat pentru cei inscrisi pe listele de asteptare.

In ceea ce priveste numarul persoanelor care ating varsta de 65 de ani, Romania se afla pe locul al patrulea, dupa Lituania, Letonia si Ungaria. Trei regiuni din Romania apar in clasamentul privind speranta scazuta de viata la barbati: sud-est (69,5%), nord-est (69,6%) si Muntenia (69,7%).

Cel mai mult traiesc barbatii din regiunea italiana Emilia-Romagna - 80,4%. Femeile din vestul Romaniei (76,9), din nord-est (77,2), nord-vest (77,2%) si Oltenia (77,3%) sunt si ele la coada clasamentului privind speranta de viata.
------------------------------------------------

România rurală şi idilică nu există. Viaţa la ţară se trăieşte la coada vacii


Dincolo de imaginile cu focuri de tabără, copii cu clop pe cap care pleznesc de sănătate, femei îmbrăcate în port naţional care fac pâine şi brânză în casă, ţărani care joacă dansuri tradiţionale, viaţa la ţară se trăieşte la coada vacii, cu sapa printre răsaduri şi dimineaţa pe răcoare cu o coasă în mână.

------------------------------------------------

PROFILUL STATISTIC al românului în UE:

un sărac bine educat, care moare repede. TOPUL european al calităţii vieţii România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, însă economia ei pare printre cele mai sigure, cel puţin din punct de vedere al îndatorării statului. Românii au un nivel relativ înalt de educaţie, depăşind multe alte state din UE, însă speranţa lor de viaţă este printre cele mai mici din Europa, iar riscul de sărăcie este printre cele mai mari din UE, arată cele mai recente statistici europene


Produsul Intern Brut (PIB) anual pe cap de locuitor în România, raportat la preţurile curente, este al doilea cel mai mic din UE, cu 6.200 de euro, mai săraci ca românii fiind doar bulgarii, care au un PIB pe cap de locuitor de doar 5.400 de euro. Cei mai bogaţi din UE sunt locuitorii din Luxemburg, unde PIB-ul personal anual se ridică la 80.700 de euro, urmaţi de cei din Norvegia, cu 77.500 de euro, şi de cei din Elveţia, cu 61.900 de euro. Media europeană a PIB-ului anual pe cap de locuitor este de 25.500 de euro. 


Românul: în pragul sărăciei, bine educat, cu speranţă mică de viaţă.


În ce priveşte vârsta populaţiei, România se află sub media europeană la bătrâni, dar şi la tineri. Categoria de vârstă de peste 65 de ani reprezintă 15% din populaţia României şi este egală cu categoria tinerilor cu vârsta sub 15 ani. Germania şi Italia au populaţiile cele mai îmbătrânite din UE, peste 20% din totalul populaţiei fiind reprezentat de cei peste 65 de ani. Cea mai tânără populaţie din UE o au Irlanda (21,6% din populaţie are sub 15 ani) şi Islanda (20,7% din populaţie are sub 15 ani). 

România are printre cele mai mici speranţe de viaţă la bărbaţi, cu 71,1 ani, alături de Bulgaria 70,9 ani, Estonia 71,5 ani, Ungaria 71,6 ani. Media europeană este de 77,4 ani, cu cea mai mare speranţă de viaţă pentru bărbaţi în Islanda 81,6 ani, Elveţia 80,6 ani şi Italia 80,1 ani. 

La speranţa de viaţă a femeilor, România stă la fel de prost, cu rata de 78,2 ani, media europeană fiind de 83,2 ani. Ţări unde femeile trăiesc la fel de puţin ca la noi mai sunt Bulgaria 77,9 ani, Letonia 78,9 ani şi Ungaria 78,7 ani. Femeile trăiesc cel mai mult în Italia, Spania şi Elveţia.

Riscul de sărăcie în România este printre cele mai mari din Europa. 21,9% dintre bărbaţii români se află în acest risc, fiind depăşiţi doar de cei din Spania (22,2%) şi din Grecia (22,5%). 23,2% dintre femeile din România se află în risc de sărăcie, fiind depăşite doar de cele din Grecia (23,6%). Cel mai mic risc de sărăcie din UE se află în Islanda şi în Cehia.

In ce priveşte nivelul de educaţie, România stă bine, situându-se peste media europeană la bărbaţi şi puţin sub medie la femei. 79,5% dintre bărbaţii din România au absolvit cel puţin liceul, acelaşi lucru fiind valabil pentru 72,4% dintre femei. Cel mai mare nivel de şcolarizare pentru bărbaţi se găseşte în Cehia, unde 94,8% au absolvit cel puţin liceul şi în Slovacia (93,5% cu liceul absolvit), iar la femei în Lituania (94,5% au absolvit liceul) şi Estonia (92,3% cu liceul absolvit). Cel mai scăzut nivel de şcolarizare se găseşte în Malta şi în Portugalia, cu o medie a persoanelor care au absolvit liceul sub 40%.

(- Statistica europeana ia in calcul numarul diplomelor, nu calitatea actului pedagogic si nici nivelul real al educatiei individului ! Damblarin)
------------------------------------------------------------------


Adevărul crud din statistici


În ciuda prejudecăţilor bine înrădăcinate despre nivelul înalt de educaţie al românilor, statistica ne arată o imagine dezamăgitoare.


Recensământul fie el şi deficitar ne oferă câteva date relevante. Aflăm de pildă că ”din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior”.

O comparaţie cu alte ţări este uşor de făcut. Vom lua doar câteva exemple. Potrivit datelor Băncii Mondiale, în anul 2010 în Marea Britanie forţa de muncă cu nivel de educaţie elementar reprezenta 19,20%, cei cu studii medii 44,40%, iar cei cu studii de nivel universitar 35,40%. În Germania, nivelul de jos însemna 14,90%, cel mediu 58,50%, iar cel superior 26,50%. În Franţa nivelul primar era de 24,20%, cel mediu de 44,10%, iar cel superior 31,70%. Cam acestea sunt proporţiile în ţările dezvoltate ale Europei: o medie largă şi două extreme înguste.

Sudul stă mult mai rău şi se apropie de situaţia României: În Portugalia de exemplu nivelul primar era de 65,20%, cel mediu de 18,60%, ial cel superior 16,20%. Italia stă ca proporţii puţin mai bine: nivelul de jos 36,50%, cel mediu 46,50, iar cel superior 17%.

Există ţări cu o situaţie cu totul diferită: în Israel de pildă avem o piramidă inversată - nivelul elementar reprezenta în 2010 abia 11,58%, cel de mijloc 40,80%, iar nivelul superior 46,02%. La fel stau lucrurile în SUA unde, spre deosebire de România şi cîteva alte ţări din sudul şi estul Europei, forţa de muncă de nivel superior este cea mai numeroasă (62%).

Să menţionăm totuşi că aceste statistici se referă nu la nivelul total al populaţiei, ci la acela al forţei de muncă înregistrate ca atare. În România de pildă, Banca Mondială oferă pentru 2012 o estimare de 17,10% pentru forţa de muncă de nivel universitar, înregistrând în 2010 15,70%.

Chiar şi aşa, făcând micile corecţii necesare, putem obţine o imagine relevantă. Ţările dezvoltate au în general un nivel mediu bine reprezentat şi un nivel superior de peste 20%. Iar cât priveşte România s-ar impune şi o altă corecţie. Statistica este serios deformată de industria diplomelor din universităţile particulare. O mulţime de posturi din sectorul de stat de nivel universitar ocupate de candidaţi cu diplome câştigate uşor nu îşi merită numele.

Dacă administraţia e atât de incompetentă, încât o spune şi primul ministru, este şi din cauza posturilor ocupate de aşa-numiţi absolvenţi de studii universitare. Nu dispunem de o statistică la nivel privat, căci aici am găsi poate o imagine mai apropiată de realitate. În orice caz, aceste statistici sunt o oglindă maliţioasă, care oferă românilor o imagine mai puţin măgulitoare despre ei înşişi.
------------------------------------------------

Rezultate PISA 2012: Aproape 40% dintre elevii romani au dificultati sa citeasca si sa inteleaga un text si pot rezolva doar exercitii de baza la Matematica


In anul 2009, Romania s-a plasat pe locul 49 din 65, iar in anul 2006 am ocupat locul 47 in randul celor 57 de tari testate, informeaza si Ministerul Educatiei intr-un comunicat remis HotNews.ro.
------------------------------------------------

Romanii, cei mai inculti europeni ? Suntem codasii Europei la setea de activitati culturale.


Dezinteresul romanilor pentru cultura nu poate fi motivat prin constrangerile cauzate de criza.

Nici in perioada de boom economic nu ne inghesuiam sa vizitam prea multe muzee sau sa vedem prea multe piese de teatru. Ori sa citim carti bune in mod regulat.

In medie, finlandezii cheltuiesc 11,3% din veniturile salariale pentru tot ceea ce tine de spectrul cultural. Pe ultima pozitie se afla romanii, cu 4,5% ! Care chetuiesc mai putin de jumatate decat ocupantii primului loc! Stam mai prost si decat bulgarii, vecinii nostri pe care-i privim cu atata superioritate!

Iar concluzia este rusinoasa pentru tara noastra! Pentru romani! Din toti europenii, romanii aloca cele mai mici sume pentru activitatile culturale. Cea mai mica parte din salariu!

------------------------------------------------


TRAIM CA SA MANCAM! Romanii, pe primul loc in UE in topul cheltuielilor cu mancarea. 


Asadar, la mancarea cumparata de fiecare european, avem o veste proasta. Romanii sunt pe primul loc in topul cheltuielilor pentru mancare. Altfel spus, dintre toti europenii, romanii sunt nevoiti sa dea cea mai mare parte din venituri pe mancare.
Din toti europenii, noi dam cea mai mare parte a salariului pe mancare. Concret, 28,8% din salariul nostru este cheltuit pe alimente! Ceea ce inseamna o suma importanta din salariu!
Procentual, cel mai putin cheltuiesc pe mancare britanicii: 9,1% din salariul mediu.

------------------------------------------------




In concluzie, cred ca, statistic vorbind, daca Dumnezeu ar da curs doleantei exprimata prin versul dulce al unui cantec populist: 
" - Doamne ocroteste-i pe romani ! ", ar face o mare greseala.
Pentru ca ar perpetua si in mileniul al treilea, o mentalitate arhaica generatoare a unui destin tragic, ce a inceput in urma cu doua milenii. Ceea ce ar fi de neconceput din partea Lui.

Mai degraba ar trebui sa ne reformulam:

" - Doamne altoieste-i pe romani ! " Poate ar iesi ceva bun...




Damblarin


miercuri, 23 aprilie 2014

1 I don't speak Human



OMNIA este o formatie olandeza ce abordeaza stilul Neoceltic Pagan Folk.






Muzica lor este inspirata de folclorul irlandez, englezesc, cel din Cornish si chiar cel persan, intrebuitand o gama de instrumente tipice acestor culturi.