- Iexistă o iexplicație !

Lumea vazuta prin ochi de damblarin este o lume incarcata de un umor negru si acid, care sanctioneaza anormalul si grotescul din societatea contemporana. Materie prima, neprelucrata, exista din abundența în jurul nostru. Dar nu este vizibila decat pentru un ochi antrenat. Ochi de damblarin...

Cititorii mei dispun de un acut si rafinat simt al umorului. Iar tu esti unul dintre ei. Pacat. Vei regreta. Pentru ca vei deveni dependent !

joi, 28 februarie 2013

DAU REGATUL PENTRU UN CAL







Anul trecut, dupa ce a sarbatorit Jubileul de Diamant al reginei Elizabeth a II-a, in cadrul familiei regale si la sanul mamei sale, printul Charles s-a refugiat din efervescenta vietii britanice in oaza de liniste sufleteasca din Transilvania. Legendarul si miticul tinut uitat de timp.
Printului de Wales (un declarat impatimit admirator al patrimoniului cultural din Romania), ii place sa traiasca la maxim arhaicul sentiment autohton. Asadar, incearca din rasputeri sa intre in pielea personajului romanesc traditional, din izolatele sate transilvanene.
Prin satul brasovean Viscri (unde si-a cumparat o vechitura de casa saseasca, construita prin 1758), mostenitorul coroanei britanice umbla cu o tinuta autentica de cioban mioritic. In casele sasesti parasite din Viscri s-a instalat insa inaintea lui o satra de tigani. Asa ca printul are parte de un veritabil decor mioritic.

Chiar si deghizat in cioban, nu a reusit sa scape atentiei presei de scandal din Romania. Cand au reusit sa-l incolteasca reporterii pe ulita mocirloasa a satului, cersindu-i un interviu, Majestatea Sa i-a invitat in batatura casei. Reporterii si cameramanii s-au instalat cu trepiedele camerelor de filmat in fata prispei.
Printul Charles si-a scos mana de la chimir (dupa ce isi mangaiase ghioaga si se stersese de camasa facuta din panza de in si scrobita cu zar de oaie). Isi arunca bunda de oaie pe umarul drept. Lua o bucata de telemea de oaie mucegaita si, zdrobind-o in causul palmei, a amestecat-o cu ceapa. Apoi s-a frecat cu produsul BIO pe dinti, pana i s-au umplut toate strungaretele si cariile. Acum ca ii putzea gura original, putea zambi imaculat ca branza si putea ragai a sanatate curata. Si-a dat colopu pe ceafa, scobitoarea in coltul gurii, smechereste, si s-a descaltat de cizmele de cauciuc. Isi sufleca cioarecii din postav alb pana sub genunchi. Grija pentru detaliu i-a impresionat pe jurnalisti. Nu numai ca avea infasurate in jurul talpilor obiele traditionale putregaite dar, printre degetele de la picioare acumulase o parte din fertilul sol transilvanean, in amestec cu mucegai. Din moment ce se afla printre degete de print, acesta din urma a capatat denumirea de 'Mucegai Nobil' (cel care da un iz specific, atat de apreciat de cunoscatori).
Cu un gest studiat, se aseza pe treptele din piatra si, cu o mana incepu sa se scobeasca intre degetele de la picioare, cu calm ardelenesc. Cu cealalta mana incepu sa molfaie o bucata de ureche de porc, pregatita traditional. Adica parlita la parlitoarea cu mulineta pe lemne si frecata apoi cu peria de radacini si perlan. Apoi se apuca din nou de ghioaga, pe care o ridica in asa fel incat sa se poata rezema in ea, eroic.
Reporterii: - Majestate, acordati-ne un interviu, dincolo de diplomatie, un interviu din intimitatea Domniei Voastre, de impatimit al acestor meleaguri...
Printul Charles: - Dati-mi voie sa incep prin a va spune ca sunt gata sa dau un regat pentru un cal ! In cazul de fata vorbim despre cedarea  Regatului Marii Britanii la schimb cu un cal romanesc.
R: - Va place chiar atat de mult carnea de cal ?
Pr. C: - Nu doar, ci pentru ca! Vedeti dumneavoastra, nu cred ca Regatul Unit al Marii Britanii va mai ramane unit pentru multa vreme, daca scotienii vor sa isi declare independenta. Vor urma apoi irlandezii, Tara Galilor...si asa mai departe. Pe fundalul asta, nu cred ca britanicii ramasi vor mai vrea sa duca in spate coroana familiei regale britanice.
Pe cand un cal romanesc, este obisnuit cu greul. Este antrenat la arat sau la carat de fier vechi. Un cal din asta, romanesc, te duce in spate chiar daca i se vad coastele, pana face spume. Este ceva impresionant. Nu mai gasesti o astfel de loialitate in Anglia, nici macar la animalele de companie. Deci, permiteti-mi sa fac o declaratie de presa care va intoarce mapamondul cu susul in jos: "Dau Regatul pentru un cal !". Este vorba despre Regatul Marii Britanii la schimb cu un cal romanesc de rasa autohtona, asa cum am afirmat si in debutul acestui interviu.
Sunt fascinat de traditiile romanesti ! De exemplu, asocierea calului cu tiganul. Si faptul ca carnea de cal este considerata trufanda la romani. De aici si celebrul produs 'Muschi Tiganesc', o delicatesa, dupa parerea mea...
R: - 'Muschiul Tiganesc' se face din ceafa de porc dezosata, Majestate. Nu din carne de cal!
Pr. C: - Parca mai sti ce mananci in ziua de azi ? Carne rosie sa fie...In fine. Sa continuam...Pai nu v-ati convins ca calul romanesc este mai descurcaret decat cel vestic ? Pai este capabil sa se deplaseze prin toata Europa, deghizat in carne de vita. Si asta de zeci de ani. Dar mototolii din Europa Occidentala s-au prins numai acum...
R: - Excelentza, am inteles ca ati cerut satenilor din satul Delnita, din Harghita, sa fiti invatat sa cositi, cum sa manuiti o coasa. Si apoi ati cerut sa va fie trimisa coasa in Marea Britanie. E adevarat ? Si de ce ?
Pr. C: - Ati remarcat si acest detaliu ? Buna intrebare. Pentru ca vreau sa cosesc buruienile din Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Sa le-o trag, ce tzeapa mea. Pe conservatorul asta debil de David Cameron, vreau sa il barbieresc cu o coasa romaneasca. Ca sa il fac sa simta lama rece a opozitiei pe gatul lui de aristrocat conservator. Auzi la el draga, sa vrea el sa scoata Anglia in afara Europei !?! Pai s-au dus vremurile cand mulgeam resursele Commonwealth-ului cum vroiam noi, fara sa ne intrebe nimeni nimic. Avand in vedere ca America se afla in cea mai mare criza din istoria ei, acum avem nevoie de Europa. De o constructie comuna, mai mult ca oricand inainte. Izolationismul de veacuri a britanicilor, caracteristic mentalitatii insulare, trebuie depasit. Mi-a placut de Obalma, care l-a trimis inapoi in banca europeana pe Cameron, sustinand ca America are nevoie in aceste momente de o Europa unita si puternica, cu Marea Britanie in ea...
R: - Ce parere aveti despre discriminarea pe care atat premierul Cameron, clasa politica cat si presa britanica o aplica impotriva romanilor ?
Pr. C: - Sa va spun una din culise. Am fost interpelat si de Cameron si de alte figuri publice conservatoare, pe aceasta problema, si mi-au zis:
"Pai bine Majestate, noi ne straduim sa deratizam Anglia de paduchii astia de romani, dand cu tot felul de prafuri prin mass-media... Ca sa ne asiguram ca tara noastra este cea mai dura, nu cea mai permisiva. Ca sa ii descurajam sa ia calea emigrarii catre noi, din 2014. Si Domnia Voastra le face intre timp reclama !?!..."
Stiti ce le-am zis ?
Romanii sunt un popor care a fost la rascrucea marilor imperii, de sute de ani. Cand lua unul talpa de pe grumazul lor, il punea un altul la loc. Si nu au putut nici sa-i distruga, nici sa ii alunge de pe pamanturile lor, unde se incapataneaza sa traiasca de milenii. Indurand cu stoicism toate adversitatile care s-au abatut peste ei. Credeti ca zgandareala cu care va jucati voi acum ii va speria cu adevarat ? E ca si cum ati dat un sut la stupul de albine, in ideea ca albinele o vor lua la fuga in cealalta directie. Le veti starni si mai mult interesul pentru Anglia prin ceea ce faceti...
In plus, nu e corect ca nu luati atitudine fata de extremistii islamici care vor sa impuna Shari'a, legea islamica, in Londra si in toata Anglia, dar care consuma protectia sociala. Nu va luati nici de nigerieni, indieni sau pakistanezi, care traiesc de asemenea din banii sociali. Ca sa nu fiti considerati rasisti. Dar v-ati gasit sa faceti pe durii cu romanii si bulgarii. Care fiind crestini si europeni, nu va pot acuza de discriminare...
Faceti departajarea intre romanii care sunt delicventi si cei care vin sa munceasca si accepta munci pe care britanicii le refuza. Si inca pe bani mai putini. Ceea ce ajuta o economie afectata de criza, dar deranjeaza un electorat care s-a obisnuit sa munceasca tot mai putin si sa emita pretentii salariale tot mai mari. A, chestia asta va da de lucru ? Pai ar cam fi cazul ca cururile alea grase de la Scotland Yard, sa mai si faca ceva, ca sa isi merite salariile...
Emigrantii pot revigora economia, scotand-o dintr-o cronica pierdere a competitivitatii. Nu vedeti unde a ajuns Franta, cu stilul ei de munca lejer si  protectionist ?  A ajuns sa fie retrogradata de Moody's, pierzand calificativul maxim. Si, asa cum si era de asteptat, a urmat retrogradarea si pentru ratingul Marii Britanii. Pentru prima data in ultimii 35 de ani. Si dupa lovitura asta umilitoare, data guvernului tau, Cameroane, tu indrepti atentia spre romani, ca sa scapi tu si guvernul tau din lumina reflectoarelor ? Rusinica, rusinica...
Sa fi vazut ce moace au facut...Nasoale. Tipic englezesti...
R: - Revenind la traditiile romanesti care va fascineaza...
Pr. C: - Da, sa reluam. Uite de exemplu, gestul asta de profunda camaraderie masculina. Dupa ce flacaii beau impreuna, tot impreuna se duc sa se pise in jurul unui copac. Vedeti dumneavoastra, tocmai de aceea vreau sa ajut la protejarea misterioaselor paduri romanesti, acestor paduri de legenda si de poveste, care au inspirat atatea legende, inclusiv cele cu vampiri...Sunt printre ultimele zone de salbaticie ramase virgine in Europa, in care inca lupul si ursul carpatin regleaza liber septelul ciobanilor, ovinelor si bovinelor, prin sate neschimbate de secole...
Credeti-ma, din cauza lipsei padurilor si a copacilor din Scotia, de cate ori ma duc acolo in vizita, nici nu imi mai vine sa mai beau...
R: - De ce ?
Pr. C: - Pai daca nu mai ai tu nici un copac in jurul caruia sa te poti strange cu prietenii de pahar, ca sa storci lamaia ?
R: - Vizavi de vampiri, se zice ca ati avea ceva sange de...
Pr. C: - Da, cu mandrie pot sa va afirm ca arborele meu ginecologic isi coboara radacinile pana la vestitul domnitor valah Vlad Tepes. Care era o ruda indepartata de a strabunicii mele, Regina Maria. Deci, le am cu suptu...Daca asta ati vrut sa auziti.
R: - Ce proiecte de viitor v-ati propus vizavi de Romania ?
Pr. C: - Imi doresc sa pot ajuta la conservarea Transilvaniei traditionale. Tocmai de aceea stau cu fundul pe o fundatie care face conserve cu produse traditionale romanesti si cumpara cladiri si monumente istorice parasite. Care vor fi restaurate pe banii mei (storsi de la altii, bineinteles).
R: - Vorbim totusi de sume care se vor ridica la sute de mii de lire sterline...
Pr. C: - Anual am venituri in valoare de 15 milioane de lire sterline (17.800.000 de euro). Si am o avere estimata la 647 de milioane de lire sterline (767.300.000 de euro). Deci imi permit, ce pusca mea ! Si curaua lata, ce flacau am fost o data...
R: - De ce totusi ?
Pr. C: - Mi-a zis medicul personal ca daca vreau sa scap de depresie, sa ma las de baut ca camila, ma scuzati, cu Cammila. Si de risipit averea prin cazinouri. Sa incep sa fac ceva util pentru societate, ceva care sa imi dea satisfactii profunde si durabile. Ceva care sa ramana dupa mine, pentru posteritate. De asta am intrat in afacerea cu socata (suc din flori de soc), si suc natural de mere romanesti. Care mere in Anglia mai bine ca whisky-ul. Din categoria produselor traditionale romanesti am ales si mierea romaneasca...
R: - Pai cum, ca germanii considera ca mierea romaneasca este prea plina de antibiotice, sau contine urme microscopice de organisme modificate genetic si este contrafacuta...?
Pr. C: - Eu o comercializez in Londra, intr-un lant de magazine foarte cunoscut. Sub marca regala. Nu caraie nici un laborator impotriva mierii pe care o aduc eu din Romania. Ati inteles ?
R: - Dupa acordarea acestui interviu neconventional, nu va temeti de eventualele repercursiuni, scandaluri mediatice, prejudicierea imaginii casei regale...etc, etc ?
Pr. C: - Pai, ca sa fiu sincer, trebuie sa ma intorc din nou la calul romanesc. Pentru ca stiti cum se spune:
"Celui care spune adevarul da-i un cal pentru a se putea salva dupa ce l-a spus!"





Damblarin

1 Oh Love




- Deschideti-va venele ! 

Ca sa primiti o supradoza de Modern Rock !!!




O emisiune dedicata celor care, indiferent de varsta, se simt inca tineri si transced dincolo de limitele generatiei lor.






Video Radio Damblarin:
- One Way Ticket to Sublime !


2 Oh Love






3 Oh Love




Modern Rock, este de asemenea cunoscut sub apelativul de Alternative Rock (sau simplu Alternative). 




4 Oh Love









5 Oh Love




Genul este intalnit in radiourile comerciale si isi propune sa diferentieze rockul aparut incepand cu anii 1980 incoace, de Classic Rock, ce cuprinde rockul din anii 1960 si pana la inceputurile anilor 1980.




6 Oh Love







7 Oh Love






- Yes, I have to admit it: its mainly rock, baby. Sorry !








8 Oh Love






9 Oh Love




V R D = Good Life




10 Oh Love






Daca nu v-a placut emisiunea, aveti permisiunea din partea lui Damblarin sa il ucideti pe Dj....







Pe Dj  Damblarin

marți, 26 februarie 2013

MI-AM UITAT MASURA



(din arhiva http://forum.stuparitul.com)



Baciu Gligor, nea Marin si Pishta care au ramas prieteni ca fratii de cruce (mai exact ca fratii de furtun), de la intalnirea de la Targul Apicol de la Trebuci, s-au intalnit din nou intr-un birt de provincie.Ca sa puna tzara la cale.Pe masura.Pe masura ce masurile Europene incepeau sa-i ademeneasca pe tot mai multi stupari.

La intalnire a aparut si un moldovean venit din State. Din Statele Unite Ale Moldovei cu capitala la Iashinton. Oricat de surprinzator ar parea dar Gheorghita era cumnatul lui Pishta. Si-a luat o unguroaica de prin Harghita ca auzise el cum ca unguroaicele ar fi mai focoase decat romancele. Fiindca sunt U.De.Me.Re.u...

Pishta facu deschiderea comandand niste antigel marca 'Polinco' pe care il bea cu tzoiu. Baciul Gligor a comandat bere. Ca il intrebase pe ospatar daca serveste bere la 'tzap' si ala i-a zis : "- Sigur domle, servim pe oricine! ". Nea Marin ceru o sticla de zaibar pentru desfundarea instalatiei. Gheorghita fiind mai nou in cercul de prieteni era mai ponderat. El comanda o cinzeaca de votca cu Red Bull...

G: - No ma...(incepu baciu Gligor)...care si  unde v-atz bagat cu capu-nainte la masuri ? Care pa 141, care pa 112...? Ca io o treaba va spui. M-am tat gandit ca de unde vine numaru asta. Adicatelea primu 1 esti tu. Teleleu pe imash cu talanga la gat si cu albinutzale tale. Cat scoteai atat aveai. Apoi vine lelea Europa si-tz sopteste la ureche "- Io pot sa-tz dau bani cat pt inca 4 de astia ca tine. Numa sa-i vrei !" Si tu...fiu de tzaran...te arunci pa apucate ca asa ai fost invatat. Unde vez ca-i coada stai si tu. Nu conteaza ce sa da. Important ii sa apuci...Da dupa ce sa gata perioada si traji linie itz dai sama ca ultimu de 1 nu esti tu ba . Ala ii guvernu. Io n-am fost bun conducator de electricitate tata viata. Apai doara n-oi incepe amu sa fiu bun conducator de fonduri. Ca ce intra de la Europa trece pan matzu gros ca glontzu. Sh-apai il imbalegi cata guvern pe asigurari sociale si impozite de nici n-apuci sa strangi din buci...daramite sa mai cautz ziaru sa te...citesti...Ascultatz la mine ce va spui...

M: - Ma! Tare dastept esti tu...(se ratzoii nea Marin). Uite ca io tabarai ca baba pa mormant si ma bagai pa masura 112. Ca cu banii de la 141 nu te poti duce nici la mare cu amanta ma. Daca te duci cu nevasta scapi mai ieftin ca vi cu sunculitza , ceapa si rosiile de acasa...Da ala nu-i concediu ma !

P: - Ioi mei Marine (se vaita Pishta). Da tu tre sa dat la el 30 la suta ca cum cheltuit mei...Cu chitantz si cu TVA...(mei, asta TVA nu-i dubitza mei?!...Aaa...ala TVeu la el)...Ca daca nu, dat banii napoi mei...

M: - Ma gandii bine dinainte...ca noi oltenii ie smecheri ma , nu ca voi, ingramaditzii dintre muntzi...pe unde intra frigu-n tzara...de vi sa rupe
cainele in doua cand vrea sa dea coltzu...de inghetat ce ii ma. Io la cheltuielile de pe la  restaurante si discoteci, plus cumparaturi asortate  cu bichinei tanga si pojartier rosu de matase...si ce-o mai vrea pitipoanca...trec 'investitii matci selectionate din import' ma.

P: -Da mei Marine...tu trecut de 40 de an mei!
M: -Nu-i adevarat. Am 39!
P: - Pei tu zis 39 de an la Pishta si acu tri an mei! Cum asta la tine ?
M: - Eu nu-mi schimb cuvantu dat!...sublinie apasat si iritat nea Marin.

Gh: - Io inca nu-s hotarat shi sa fac uai...(se baga si Gheorghita in subiect). Ca di cati ori intru pi 'Stuparitu' ca sa caut cati shiva dispri masurili astea nu dovidesc nika. Cu TVA, fara TVA, SRL,PFA, ii...si alti vocali asimanatoari...Ii ca-n noaptea nuntzii can am intrebat-o pe Ildiko a me daca ii virjina...Ni-o zis:'-Unii zic ca da...altii zic ca nu'...Pai sa-mplitesc raspunsurili pi topicurili shelea ca shiorapii di lana uai. Unu pi fatza si doua pi dos...De-tz vini sa-ti baji chishioareli in...she masura crezi ca nu ti stranji uai"...

Intre timp ospataru cazu in capcana lui baciu Gligor si accepta sa dea el bere din partea casei atata timp cat Gligor rezista sa nu se duca la veceu.Nea Marin sesiza potentialul ideii si se viri si el in pariu...Gligor comanda bere la sticla. Ce golea pe masa umplea la loc sub masa(ca fetzele de pe mese atarnau grele pana jos). Marin comanda numai bere la halba (el imprumutase manual carja unui batran ce sforaia cu gura cascata si se inneca oridecate ori ii intrau mustele in gura ). Rezema carja intre picioare si fixa varful ei direct in sifonul din pardoseala mozaicata de sub masa. Avea sharpanta, avea scurgere, avea preluare...deci bere sa curga...

- Cate halbe sa va aduc? intreba ospatarul cu un zambet sarcastic.
G: - Adu-i shase UDE! Ca lui ii trebe sa inceapa cu minimu asta pentru 112 ( il lamuri Gligor).

G: - Auz ba! Da tu te-ai gandit daca o sa dee ashtia o leje ca o agreaza numa pa A.C.A ? Si or sa te oblije sa le dai mnierea numa lor pt vreo opt ani de amu incolo...? Si o sa hie iara ca pa vremea comunistilor cand ashtia de la A.C.A taieu si spanzurau tat? Amu o sa hie numa pantu ashtia cu masuri...

M: - Ma Gligore! Tu sti ce-o zis Gheorghe Stabija? 'Lasa nu te f...rece grija', ma...Tu gandesti prea mult ma. Ii aburii io pe comunisti...ce sa mai vorbim de ashtia...Si ce au sa-mi ieie ma? Ca rapciu ala de dacie sta pe butuci de trei ani, iar in darapanatura aia de casa nu au curaj sa intre nici pompierii, ce sa mai vorbim de executoru judecatoresc..."

G: - Ba...io stiu ce o zis Vasile Lupu 'Sa tz-o traga nu-i mare lucru', replica Gligor...

Pishta ajunsese la a doua sticla 'Polinco' iar Gheorghita se infierbanta indeajuns cat sa treaca pe Cotnari...Bautura curgea garla, ospataru isi blestema ziua in care i-a cunoscut pe Gligor si Marin...Spiritele se incingeau...discutiile si ideile nu mai conteneau...

Gh- Uai...la noi in comuna s-o dishtiptat mai tarzior olecutzaca. Da acu navalesc cu tatz pe 141. Unu singur din tata comuna o avut stupchi. Douash'shinshi. Da i-o plimbat in pastoral dintr-un capat in shelalalt al comunei di n-ai vazut di shelea...Tatz s-or tras in chip cu stuchii dinsului...Ca sa poata lua malaiu...Ni-am zis si io ...baga-mi-ash
dosaru...Hai sa ma trag si io in chip, ia ui aishi !" si le oferi o poza...

P: - Ioi mei da ce barb la urdinish! exclama Pishta...
Gh: - Da du-ti uai di aishia...Ala nu-i urdinish...asa-i gura nie can rad...si eram nebarghierit"...se ofusca Gheorghita pe cumnatu-so...

M: - Ma! Ia ascultati la mine ici sha! io zic sa ne apucam sa vindem si noi borcanele de miere cum vind ashtia margarina, cu TZIDIU cu Stefan Banica Junior. Pai noi am putea vinde borcanu cu revista 'Romania Apicola' inclusa in pretz. Da cu poze facute de paparatzii cu Andreea Marin in baie...Cum se spala pe dinti. O sa ne cumpere borcanele si barbatii si femeile ma. Ca alea or sa vrea sa stie cu ce se da Andreea Marin in gura de o gasesc barbatzii asa de dulce...Si noi o sa le raspundem: - Cu MIERE!"

P: - Meretz mei...(se opuse Pishta discursului lui Marin). Cu meru vost copil meu nici nu ducete la shcola mei. La noi meru gros ca clei de brad mei. Nu cum la voi. Cum tzuica...asa si meru la el. Ca apa. Cu cana la poarta...la galeat. Voi storcetz nu capacit mei...ca sa este mult...
M: - Tu vorbesti ma? La noi ii mama florilor...Ne-nveti tu pe noi apicultura ma ? Si cum se face mierea...?...
P: - Cu meru vost putetz sa ne pupatz...
M: - Si noi pe voi, si noi pe voi ma!" se precipita Marin sa i-o ia inainte lui Pishta si sa nu se lase mai prejos...

Ajunsi la capatu a opt ore de dezbateri, pe masura ce se intetzeau gesturile se dezlina sensu...

G: - Astea-s masuri
contru...cuntra...chen...ptu!...contra romanilor ba!" reushi sa finalizeze Gligor
M: - Zittt! Muclesss! Peee...romani...peee... romani (se opunea in zadar Marin).
P: - Da pe ungur ce are mei ?...Noi nu putem la el ?
Gh - Uai! Sh-inca cum. Daca nu va spalatz! i-o servi Gheorghita lui Pishta. Da undi ni-am pus masura ? se intreba Gheorghita cotrobaindu-se prin buzunare...
P: - Ioi mei da Pishta cu ce se da la el...444...or...222...?
G: - Ungure...astea nu-s autobuza...ba...Sa te dai tu cu ele...Sa te urci si sa te cobori can vrei tu..( i-o tranti Gligor).
M: - Neica...teteo...tz' zisei...tz' zisei...

Baciu Gligor sfarsi avion. Aterizat cu nasu-n solnitza cu piper si cu aripile larg desfasurate pe masa. Acum are nasu rosu borcanat si stranuta si-n vis. I-a intrat atata piper macinat in plamani ca atunci cand stranuta in public incep sa stranute si cei de langa el. A vrut patronul unui mare lantz de restaurante din capitala sa-l angajeze pe post de 'piperar'. Trebuia sa stea la capatul benzii unde soseau meniurile si sa stranute pe platouri...

Nea Marin si Gheorghita stateau la rand la buda tinandu-se in bratze ca 'Fetele de la Capilna'. Ca ridicau leganat si sincron cand un picior cand celalalt...

Cand Marin ajunse in cabina isi facu cruce, pica-n genunchi si cuprinse afectuos scoica de la buda in bratze. A dat la ratze si ce-a mancat acu 25 de ani la propria nunta...Dupa care incerca sa citeasca viitorul Masurii 112, in laturi, ca fetele nemaritate in zatzul de la cafea. A vrut unul sa-l dea jos de pe buda:
- Alo...alo...domnu...coboratzi? El a ridicat cu greu capu si i-a raspuns :
M: - Nu mersi! Borasc si singur!.

Gheorhita intelesese ca nu numa cuiburile se strang si se largesc ca si timpu. Ca durata unui minut depinde de care parte a ushii de la baie te afli. El prinsese ultimul o cabina de buda libera. Se napusti cu nadragii-n vine...dar constata ca-shi innodase mushtiucul ceva mai devreme(ca sa nu aiba scurgeri), si uitase sa faca nod cu funditza. Din cauza presiunii nodul se stransese...Timpul nu mai avea rabdare...asa ca se napusti ca turbatu si infashca electrodu cu care se desfunda buda si perfora scurt cateva gauri ca la stropitoare. Dinsus de nod...Shpritza toti peretzii (inclusiv pieptul), ca nu mai avea cum sa dirijeze jetu...I-a luat vreo doua saptamani pana a invatzat cum sa tzina corect degetele pe clarinet. Ca sa poata dirija jetul la punct fix. Inainte. Nu pe barba...

Pishta dupa patru sticle de 'Polinco' ajunsese muci. Nu se mai putea tzine pe picioare. De aia a plecat in maini. Spre Ungaria...Deabia a reusit sa-l ajunga din urma un echipaj SMURD. Cu ajutorul Pompierilor de la DESCARCERARI au reusit sa-i traga o camasha de fortza. Ca sa-i dea ceva de calmare. Ca de cal mic avea si el...



In general masurile menite sa incurajeze productia si consumul sunt benefice. Dar daca te prind pe stomacul gol, atunci efectul stimulent poate fi mai mult laxativ decat energizant...



Damblarin

joi, 21 februarie 2013

MITUL EUROPEI








A fost o data, un timp invaluit in mit si legenda. Cand, prin aburii de smoala ai genezei zbuciumate a istoriei 'Copiilor Pamantului sau a Fiilor Oamenilor', contribuabilul simplu era taxat si exploatat la sange de catre toate fiintele mai puternice decat el.

Era un timp cand zeii hartuiau pitipoancele de pe Pamant si le lasau bortoase cu cocalari, pe care Fiii Oamenilor ii numeau Semizei (pentru ca ei erau baronii locali)...

Pe atunci se spune ca traia pe pamant (si excita prin existenta ei), o preafrumoasa printesa, pe care o chema Europa. O printesa razgaiata, rasfatata, blonda si flocoasa, cu lana de aur si parul pubian atent pensat subsiori. Se zice ca era atat de buna, ca dupa ce o atingeau, zeii se lingeau pe degete.
Europa nu vedea prea bine fiindca, desi avea lentile de contact, acestea nu prea faceau contact. Asa ca ea lua contact cu lumea inconjuratoare mai mult prin pipait. Tot ce prindea in mana pipaia cu gura, ca bebelusii...
Frumoasa Europa isi incredintase norocul Horoscopului, pentru ca era mai ieftin decat la Loto.
Dar, intr-o buna zi (ce urma dupa o noapte buna), Europa plictisita de citit la lumanari (fiindca carti nu avea) , plictisita de palat si etichetele cotidiene din incinta lui, se hotari sa schimbe sectorul cu ceva mult mai exotic. Ca de exemplu, o baie de nisip ce avea sa-i indeparteze pielea moarta de pe coate, genunchi si pleoape. Pe plaja la  nudisti.
Si isi facu aparitia pe plaja. Invaluita sumar, doar in splendoarea trupului ei de zeita muritoare. Natura intreaga amutise la vederea frumusetii ei. Valurile marii au inceput sa unduiasca barfitor. Soarele s-a sters de sudoarea rece, tremurand cu dintii-n gura. Pasarile s-au oprit din cantat si au inceput sa o fluiere admirativ. O cioara a inceput sa fluiere din acordeon (fiinca avea burduful spart), o balada greceasca de austeritate...
Ei ii placea sa se joace cu scoica pe sub valuri si sa prinda planctonul intre buze. Apoi, epuizata de atatea priviri indiscrete, se intinse pe o stanca ce ardea in bataia de joc a soarelui, cracindu-se ca o broasca umflata cu paiul. In departare, se auzea intreaga biosfera rozandu-si unghiile cu lacrimi amare de abstinenta, blestemand zeii care au creat-o pe Europa in ciuda pu...blicului. Numai ca sa isi bata joc de toate taratoarele de pe pamant...

In Olimp, Zeus se uita la televizor. Desi era inchis. La un moment dat se ridica cu un gest nervos si incepu sa se plimbe pe coridoarele puterii. Era obosit de atatea intrigi in lupta pentru cucerirea suprematiei, consumata intre zeii primordiali si zeii olimpieni. Titanii, ca si Hecatonchiri (creaturi cu o suta de brate - ce au devalizat bugetul in guvernarea precedenta), erau in Opozitie.
Zeus era satul pana peste dredurile si barba lui pletoasa de zeu suveran, de toata atmosfera asta olimpiana. Si-ar fi dorit, chiar si pentru o clipa, sa aiba parte de viata linistita, de pacea pe care numai un Copil al Pamantului o simtea alaturi de caprele lui...
Tresari brusc. Oare ce noutati au mai aparut pe plaja la nudisti ? Ca nu mai avusese timp pentru un casting olimpian, de nici nu mai stia cand.
Cand a vazut-o pe tulburatoarea Europa simti cum il electrocuteaza in fulger si a inceput sa i se trezeasca vulturul. I-au alunecat ochii pe ea. Fiindca pe Zeus, cand se emotiona, il apuca strabismul. Nu-si mai putea lua ochii de la ea. Pentru ca atunci cand a vrut sa o fixeze in luneta, s-a aplecat prea tare peste balustrada Olimpului si i-au picat ochii direct la ea intre craci. Ea a tresarit profesionist si a strans picioarele. Asa ca ochii lui Zeus o priveau acum blocati, de dedesupt. Zeus ramase orb. De atata frumusete.
De atata frumusete, incepu sa necheze sub presiune, ca o oala kukta uitata pe foc. Ca sa ajunga mai repede la ea ar fi vrut sa se transforme in Pegas, imaculatul cal inaripat. Dar ii fu frica de romini. Daca odata ajuns pe pamant, l-ar fi capturat in ipostaza aia si l-ar fi vandut pe post de carne de vita ? Nu ar fi putut suporta umilinta. Asa ca s-a transformat intr-un taur de corida, de un alb beton, ca fosforul din neon. Cu coa..ele in forma de semiluna. Da, la coarnele lui ma refeream si eu.
Ea cand a vazut capul lui mare si latzos, ca al unui bour moldovenesc hipiot, ii veni a calarii.
Zeus ii facu o scurta radiografie, de aproape. Jumatatea de sus a Europei era mai cerebrala dar mai rece. Jumatatea de jos a Europei era mai calda, umeda si alunecoasa. Deci, mai temperamental continentala. Asa ca Zeus alese punctul G al Europei. Adica Grecia. Intre Est si Vest, Zeus descoperii o prapastie ca o crapatura abisala, ai carei curenti il atrageau irezistibil. "Poate ca farmecul ei se afla tocmai in acest punct adanc, al contrastelor" gandi Zeus. Privind-o cat era de frumoasa, Zeus scapa un oftat romantic (cred ca cineva ii bagase fasole in cafeaua de dimineata).
Apoi, ca intr-un film musical cu buget redus, el ii lua frunza la fredonat, intreband-o prin intermediul notelor muzicale daca are chef de o zbantuiala. Ea ii sufla-n flaut afirmativ. Atunci taurul seduse. Se duse la greu. De pe insorita coasta feniciana a Africii de Nord pana pe izolata insula Creta (unde Zeus detinea una dintre cele mai discrete vile de protocol). Odata ajunsi, Zeus o tranti tandru in decor. Si incepura sa se zvarcoleasca, lasand urme adanci in nisip, pe stancile de creta si prin istorie. Cand ajunsera la capatul la care insula se termina scufundandu-se in mare, se oprira. Pentru ca Zeus nu se simtea pregatit pentu un sex subacvatic. Desi ea ar fi vrut.
Zeus ii zise (in timp ce se imbracina la blugii trasi din graba invers):
Z: - Pentru ca mi te-ai daruit cu atata profesionalism, voi da numele tau unui intreg continent. EUROPA. Iar copiii tai, derbedeii de semizei, vor stapani peste ceilalti fii ai oamenilor, in lungul si-n latul Pamantului. Dar se vor lupta intre ei mii de ani pentru suprematie continentala si coloniala.
Zeus se aseza pe o bucata de creta si privind-o indragostit cum tragea cu nesat dintr-o narghilea la umbra unui maslin extravirgin, ii zise din nou:
Z: - Europa, tu ai o fatza superba, dar trista. Parca ai fi un inger in somaj.
EU: - Si cum crezi tu ca ar trebui sa procedeze un inger in somaj, ca sa poata sa isi adune copiii atat de mandri si incapatanati, intr-un singur continent unit ?  Intr-o singura piata libera, mai puternica decat pietele economiilor emergente ? Cum sa ii fac sa inteleaga ca numai impreuna, ca europeni, vor putea redeveni ceea ce au fost ? Adica matca civilizatiei si nu muzeul ei ?
Z: - Fa-te curva si joaca-i pe toti dupa propriile interese. Chiar fara sa-si dea seama. Spre binele lor. Distruge capacitatile de productie ale Estului, transformandu-i astfel pe estici in simpli consumatori dependenti de Vest. Vei largi in acest mod piata Vestului si vei distribui atributele puterii si influentei dupa competentze. Creand o interdependenta puternica intre ei, si unii si altii vor renunta la razboaie pe continent. Daca ii vei uni intr-un mare stat continental, federalizandu-i, vei redeveni forta mondiala care iti doresti sa fi.
EU: - Moshu, si cum sa realizez performanta asta, cand de mii de ani, se cred superiori unii altora ? Creandu-si state nationale suverane, la a caror suveranitate nu vor sa renunte pentru crearea unei identitati mai mari, cea europeana ?
Z: - Simplu! Treci subtil la un program de descentralizare. Imparti fiecare stat in regiuni, care vor putea avea o relatie directa cu Guvernul Federal Central. Relatia de subordonare cu guvernul national se va diminua treptat. Astfel, dinamitezi notiunea de 'Stat National Suveran Unitar si Indivizibil' si creezi premizele unei Europe regionalizate, cu vreo suta si ceva de regiuni semi autonome. Care devin astfel mai usor de manipulat, si la care le imprimi prin educatie si mass media un caracter tot mai european, dizolvand sentimentul national. Cand ai ajuns in punctul asta, ai creat de fapt, Statele Unite ale Europei. Fara sa te fi confruntat cu ample miscari de opozitie in strada, cu revolte, revolutii, greve sau razboaie...

Europa il privi lasciva, dominata de intelepciunea lui si isi dori sa fie posedata inca o data, ca o sclava sexuala, de catre pletosul si barbosul suveran olimpian.

In urma dorintelor ei nimfomane s-au nascut cei doi tripleti, care aveau sa domine lumea. Un semizeu si o semizeita: 'FMI' (Fondul Monetar International), si 'BM' (Banca Mondiala).
Ca o masura de precautie suplimentara (stiind de la Herodot ca rominii erau cei mai dibaci de pe continent in a ocoli civilizatia si progresul), Europa si Zeus au mai avut un raport. Si au adus pe lume pe 'MCV' (semizeul Mecanismului de Verificare si Cooperare). Cu care se spera sa se tina in frau si sa se aduca in secolul XXI, chiar si ultimele triburi barbare ale frumosului si batranului continent.








PS. Si uite asa, am redescoperit impreuna frumusetea celei mai vechi povesti de dragoste, din istoria universala a mentalitatilor, in special a mentalului colectiv european. Din antichitate si pana in prezent...




 Damblarin