ARZA-O-AR FOCU SUEDEZ !

Doi banateni 'fruncea', Axinte si cu Gligor, erau mari prieteni inca din catanie si au ajuns ulterior si shogori. Se intalnesc intr-o zi (numai buna de munca), la birtul de unde si tatii lor au fost scosi cu picioarele inainte. Dusi nu la trezire ci, direct la cimitir.

Aveau masa lor personalizata. Cu brisca.

Gligor era mai cu shecitu iar Axinte mai cu trasul concluziilor pripite...

Gligor: - Mah, Axintie, no shaz locului ca amu-ncep sa shecesc la gazeta. Sa afli si tu ce-i pan lumea asta mare, mah.

Axinte: - No, da pa ai otzara ge rabdare sa aduc adalmashu. Ca pa urecea goala nu ce poci asculta !

Axinte aduse de la tejghea, ca de obicei, o afanata de sfecla porceasca (era cea mai ieftina din categoria Bio chimicala).

G: - Pthuu, nu-i invredniciasca Dumnezo !...No auz tu mah la iei, ce le-o fatat mincea iara...

A: - No ? Pa graieshce odata, nu ma tzanie sa ma constip !

G: - Zace aicea la tzadula ca suedejii fac caldura-n casa nu cu lemnie sau cocieni...

A: - Da cu ce pacacele lor ?

G: - Cu gunoi, mah! Mai auzat-ai tu ge alea?

A: - No, aia da !

G: - Pen ca-s mari precini cu natura...

A: - S-or shi cunoscut ge cineri...

G: -Baaah, Adurnirea Maicii Domnului she eshci! Ashii nu-i vorba ge 'Natura', paznica ge la grajgiuri. La care meri tu can ii zishi la muiere ca samtasti nievoia sa iesi gin casa ca sa intri in natura...Nu. Ashi ii vorba ge natura naturala, asa cum o lasat-o bunu Dumnezo ge la mama iei.

A: - No bine, cum zishi tu mah. Mana-i mai geparce! Ca nu ma poci sfagi cu cine amu...

G: - Dieci, astia, suedejii, bate-i Doamne, o gatat ge ars tace gunoaiela ge la iei.

A; - Tuuulai Veta! Ashcia or n-o avut mulce gonoaie, or is mai frigurosi ge felu lor...

G: - Bah, ien taci si-asculta: or cumparat optzasi ge mnii ge tone ge gunoi ge la vesini, zishe ca ge la norvejieni. Ca sa le arza-n foc.

A: - Pfaaaiii, sa ma calshe! Or bolunzat ge tat ? Da mah, she nu intaleg io ii treaba cu gunoiu si precinia cu natura...Mah, spune cum becheshug sa leaga aiashcia doua ? Ca nu sa leaga...

G: - Ba sa leaga, dacatz mere mincea. Pa suedejii nu vor sa pulueza pamantu, ge aia or facut nush ce tehnolojie ge ars gunoaiela, care le baga caldura-n casa. Capishi ?

A: -  Da ce gangeshci tu...Auz mah, sa deie banii pa optzasi ge mnii ge tone ge gunoi...Tuuulaaaiii tzucutz linfa...

G: - Pa asta ge unge ai mai scarmanat-o ?

A: - Pa care ?

G: - Asta cu linfa...

A: - Ge la calculator. Ca sa holba copcilu la nush ce film, ca n-avea citlu, numa tri ge ics, si straga unu la una: "- Mai lin fa! Lin fa...!"

G: - Ia mai mana glaja aia incoashe, ca tu ma pui pa mine sa shecesc si tu torni numa la cine nu si la mine...

A: - Da cum sa nu! Na mah, da zai cetire...

G: - Multam! Ie, no numa ashceapta o minuta...Zashe ca s-or gangit sa apeleza la Romania...

A: - Sa epileza Romania ?!?!

G:- Nu bah surdule. Ba zevzecule, parca ai fi fasaica oloaga, baje dracu-n urecile tale. Ge epilat o epileaza ai nostri, can ii rad padurile...Vor sa vie suedejii la noi, sa cumpere gunoi si ge la noi.

A: - Tutz dai sama Gligore she tara bogata avem noi, bah ? Si frumoasa, bah. Cu munti...She sococesti tu...

G: - Ie, cu munti ge gunoaie...

A: - Lasa bah, ca daca sa platesce, tat ai nostri is...Cum zashe la Sfanta Scriptura, la proverbele lu Solomon: "Tara noastra aur poarta, noi shersham gin poarta-n poarta".

G:-Mah, tu eshchi bolund ? 'tutz ceapa cui ce-o dus pa cine la biserica. Pa aia ii zacala ge a noastra, gin popor bah. Ca Solomon nu ave munti ge gunoaie ca noi...Duce si mai ada o glaja cu afanata, ca ma naravasi...Pana mai repet io tri randuri nainthie...

A: - Tu shchii she efort traba sa fac io si cache calorii ard io pana la cejgheaua lu Tantza ?

G: - Bah, ma lesh ?

A: -  Ii ca si cum cheash duce in spache pan la Jimbolia, fara papushi...

G: - Bache-che-ar pucherea sovietica, bag sama ca tzie tz rushane ge Tantzuca ?

A: - Pai...daca ii mis...

G: - Cine ii mis mah, Tantzuca ?

A: - Ia asa zishe: "- Io mis Tantza !"...

G: - Ha ha ha...Pai in Banat tate-s mis! Da hai bah Axintie, cat suncem si noi cineri...Si daca nu amu, api cand ? ...Hai, marsh !

A: - Amu sper ca tz-o ajunje. Shinshi sticle. Bah, shci she ma gangii vinind ge la cejghea ? Pa daca ashcia vor sa cumpere gunoiu ge la noi, tutz dai sama ?...Ia ni, ajuta-ma, ca mni sa-ncurcara sciclele-n bumbdii ge la laibar.

G: - No, ce sama ?

A: - Pa daca o sa arza astia izmeniele mele si chilotii lu Marie, o sa sa iniece sherbii lu aia...sulandejii...ge la fumu nost.

G: - Aia n-au sherbi mah. Numa reni. Da voi nu va spalati plentzele ? Le aruncati ?

A: - Da pa n-are rost sa shada Marie aplecata la rau si sa bata cu maiu-n iele pana sa gata deterjentu. Ca doara primim ajutore gin Jarmania in fieshce luna. Ca s-or incuscrit comuna noasta cu comuna lor. Sh-apai atunshi she rost mai are ?

...Da bah, Gligore, bah shogore, shci she ma gangii io ? Daca gunoiu nost ii ashe ge cautat, io zac sa nu-l mai vingem ca macerie prima la altii. Sa sa-ncalzasca altii ge la gunoiu nost.

G: - Si she truda fashi tu cu el mah ?

A: - Fac tuica. Sh-apai dupa aia vand tuica. La alt pret. Pai daca beiau sulandejii un kil ge tuica ge asta, nu le mai traba foc in soba, ca sa tavalesc ge caldura in pchielea goala pan omat...

G: - De pa che mniri pa unghe iti mai intra ideile astea-n capatzana aia proasta...

A: - Ghin esperetza, bah!

G: - Pa daca tu ai be si gainatz muiet cu apa, crezi ca tatz is ca tinie si ca tata-to ?

A: - Nu, ca pe tata nu l-am cunoscut.

G: - L-o cunoscut altii, ostoaietie!...

Bah, deshi she o sa faca politishienii noshti daca vin suedejii sa ne cumpere gunoiu ?

A: - Io zic sa il geclare resursa stratiejica, ca pa feru vechi. Pa catie nu s-or consumat ca sa-l produshem si sa-l gramadim la suprafata...Nu ? No zi tu, ca ce shci mai binie !

G: - Bah, Sulea Spataru! Sa zishem multzam ca nu numa ca ne scapa ge infectiile ge la suprafata, ge fumu care ineaca orashale can dau astia foc la gropthile ge gunoie in vazduh liber, da ne mai dau si bani la bujetele locale...Ca ar trabui ca noi sa gasim solutii. Sa investim in instalatii ge argere si ge  reshiclare...Da sufletu. Tz-ai gast cu romanu, mancal-ar amaru-n brushu lui, sa celtuie bani pa ecolojizare...La suedeji numa 4% gin gunoiu produs ii gepozitat. Gin restu, traznitii aia fac caramizi pantu constructii si mai si incalzasc suce ge mnii ge casa...
Suedejii is renumiti in lume pantu grija cu care grijasc naturalu. Fac mobila economica, folosasc panouri solare si is experti in reshiclare, bah Axintie.

A: - Pa atunshia io zac sa ne infratzam si cu ei. Ca noi sancem mari producatori ge gunoaie si iei is mari consumatori. Si uitace ca asa fashem si noi un ban shinstit...

Bah, sogore, tat am vrut sa ce intreb, ce-i cu pecele alea albe ge pa burta ge la camesha ?

G: - Unge, Doamne bacele ? No ni maaa... Am mancat lapce si m-o cicurat pa cept! Cum l-o bagat Satana tumna pa ai mai noua camesha ghin colectie...Nu l-o putut scapa in alta parce ?...

A: - Apu ashe si cu sulandejii, ca cu camesha ta!

G: - Agica ?

A: - Zai: "Arza-o-ar focu suedez !", si ietzi alta. Ge la ajutore.

Damblarin

1. Crew 7

De pe la inceputul anilor 1980  'Muzica DJ' a inceput sa ia amploare, pornind din cluburile 'dance' si raspandindu-se viral, pretutindeni. Preluarea unor hituri disco si prelucrarea lor in maniera electronica DJ (disc jockey), avea sa se numeasca mai tarziu 'house music'. Mai apoi 'tehno music' intra in seria evolutiei si odata cu dezvoltarea unei noi tehnologii specializate in prelucrarea digitala a sunetului, notiunea de 'professional DJ' devine consacrata.

Preluarea unui hit original si prelucrarea sa electronica in maniera proprie a unui DiJey,  a fost recunoscuta ca o noua forma de arta...

...Scuze...De la bere...

ATENTIE: Puteti accesa restul emisiunii din bara laterala, din dreapta ! 

2. Crew 7

Ascultati alaturi de DJ Damblarin, mixajele unei trupe de DiJey talentati: Crew 7

Deci,  bine v-am regasit prieteni la...The only ONE radio ce poarta semnatura lui DAMBLARIN:

V i d e o   R a d i o    D a m b l a r i n

3. Crew 7

4. Crew 7

5. Crew 7

6. Crew 7

7. Crew 7

8. Crew 7

- Mama ce efect meserias ! Numai la V R D !

9. Crew 7

Sper ca ti-ai redobandit energia ascultand un radio dinamic ca V R D

See ya at the next V R D show!...

VOCEA RUSIEI

Departe de a ma considera un analist avizat (ci doar un simplu cetatean cu probleme anale firesti), ma consider totusi un jurnalist pamfletar. Damblarin chiar. Care uzeaza de dreptul sau de a se exprima liber, fara riscul de a fi executat politic pentru asta. Cel putin dreptul asta stiu ca il am. Fiindca, din fericire, nu m-am nascut mult prea inspre...Est.

Si ar trebui sa mai fac o precizare, inca de la inceputul acestui pamflet. Nu ma declar atat rusofob, cat mai degraba kremlinofob. Sa facem diferenta.

De ceva timp mi-a iritat atentia un post de radio care se adreseaza si romanilor, dar mai mult in scris. Si uite, asa de al dracu, o sa imi dau si eu cu parerea (neintrebat, fireste)...

Asadar avem de a face cu o voce scrisa, sau mai bine zis, pros(t)scrisa, Vocea Rusiei. Fiica nelegitima, nascuta din bagarea ciocanului Aparatului de Stat in secera fostei mame Radio Moscova. Vocea Rusiei se vrea a fi un fel de Vocea Americii de alta data. Dar pe invers. Fiindca Vocea Rusiei si-a propus sa ne faca sa intelegem ca USA nu e nimic mai mult decat Uniunea Sovietica Aialalta. Dar ca ei sunt originalul...

Desigur, o voce obisnuita cu pesticide de tipul Stalinskaya, nu poate suna a soprana oricat si-ar stoarce jurnalistul scrotul cu scaunul din redactie. Ci este o voce arsa, ragusita si horcaita, cu flegmon.

Faptul ca vociferatorului i se ordona de sus (de la antena sub forma de stea rosie de pe turnul Kremlinului), sa dea regulat dume in scris, la rubrica 'Duma Zilei', nu ar trebui sa mire pe nimeni. Pentru ca la Moscova, Camera Inferioara a Parlamentului se numeste chiar Duma de Stat. Iar in spatele articolelor semnate de semnatar, colcaie departamentele de informatii rusesti ca rimele rosii dupa ploaie.

Si… surpriza ! Gasim aici aciuit din calea crivatului siberian si un 'roman neaosh' (ramas de caruta de cand s-au repatriat in  Crimeea, tatarii deportati in Siberia). Vocalistul semneaza cu stanga si cu apelativul: Valentin Motrosescu, sau, s-ar putea sa fie  Mandrasescu (imi cer scuze, nu cunosc limba rusa).

Acest personaj desprins parca din lumea feerica de basm sovietic al eternei 'Inchisori a Natiunilor', a fost convertit la lumina. O lumina rosie, de asfintit. Cu care, din altruism desigur, vrea sa ne lumineze si pe noi. Ca sa intelegem si noi cum se vede treaba cu clarvizibilitatea neobturata de influentele nefaste ale democratiilor vestice de tip european si american. Respectabilul sufera de botulism cronic. Fiindca, incepand de asta vara, de cand USL si-a lansat puciul pe piata, Valeniusca baga botu regulat. Si ne indruma parinteste si disimulat, spre binele nostru si intru propasirea adevaratei democratii si al autenticului interes national...

In replica, nu pot sa nu manifest acelasi tandru altruism si sa nu il avertizez la randul meu pe stigmabilul jurnalist de pericolul care il paste. Pentru ca de curand, Putin a dat o lege ce arunca Rusia inapoi in epoca stalinista (cand orice conversatie cu un strain era perceputa ca o amenintare la adresa statului). Noua lege a tradarii redefineste 'tradarea de tara' de asemenea maniera incat poate fi folosita impotriva tuturor celor care au aproape orice tip de relationare cu strainii. Pentru ca, nu-i asa, in democratia originala ruseasca, statul este mai important decat proprii cetateni, si ca atare, acestia trebuie tinuti din scurt si controlati cat mai minutios cu putintza.

Avand in vedere ca scopul declarat al Vocii este: "de a prezenta informatii operative, de a familiariza comunitatea internationala cu viata din Rusia si de a purta un dialog cu rusii de peste hotare"...nu se stie niciodata cand un articol poate fi interpretat de asemenea maniera incat sa intre sub incidenta acestei sinistre legi. Chiar daca oficial, in Rusia, presa e 'libera', cu totii stim ca nu conteaza cum scrie jurnalistul articolul ci cum il retuseaza Departamentul de Cenzura, inainte de a fi publicat (daca se publica totusi)...Balsoi prabliem !

Iar domnia voastra, fiind un produs al acestui tip de regim, aveti impertinenta jurnalistica sa ne dati noua, romanilor, 'sfaturi valoroase' si 'indicatii pretioase' ? Serioja ?

Nu e de mirare ca in Republica Moldova, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a respins de doua ori includerea in grila de emisie a postului de radio 'Antena C' a postului de radio rusesc 'Vocea Rusiei'. Se pare ca moldovenilor li s-au strapezit dintii de la atata 'popularizare a culturii si limbii ruse'...Deci la ei, fenta asta niet tzanaiet! De ce ar tine la noi ?

Dar ca sa nu fie Damblarin chiar atat de negru in cerul gurii (uneori sunt, de la vinul de coacaze), ar trebui sa recunosc un anume merit al acestei Voci. De exemplu, de cand a inceput sa latre ca un husky siberian, partinic politic, pro USL si anti restul, cei din electoratul uselist care mai dispun de un minim de discernamant, au observat 'lantul iubirii' ce leaga Kremlinul de USL si au inceput sa paraseasca matrioska. Dupa cum reiese si din sondaje.

Sa revenim asupra catorva subiecte otravite dar fierbinti, pe care aceasta Voce a Rusi(ei)nii, doreste sa ni le administreze regulat. Pentru a ne vindeca de utopia ratacitoare a prosperitatii vestice si pentru a ne aduce acolo unde ne-a fost dintotdeauna locul: sub aripa calda si rosie a tamponului din vaginul batranei si fleoscaitei Mame Rusii...

Unul dintre cele mai penibile momente ale carierei dumneavoastre jurnalistice pe inernet, domnule Mandra, este cel in care va straduiti sa ne convingeti ca Rusiei i se zbate inima in piept de durere si mila pentru romani. Fiindca vor trebui sa cumpere mai mult gaz scump de la Gazprom, daca, isi instraineaza gazul din productia proprie...Toate tarile care au fost victimele sovieticilor stiu ca Moscova nu crede in lacrimi. Sunt convins ca Kremlinul nu a avut niciodata glande lacrimogene. De ce si-ar fi comandat o interventie chirurgicala reconstructiva, care sa il doteze cu ravnitele glande, tocmai acum ? De dragul romanilor ? Blea...Cat de naivi sau cat de prosti ne crede domnia ta pe noi, mai Mandra Valiusca draga ? Gazpromul incepe sa piarda monopolul din zona Marii Negre, (unde intra mari jucatori de profil din lume), ca sa nu mai amintim de faptul ca viitorul sau e in declin, (numai in prima jumatate a acestui an profiturile sale au scazut cu 35%). Cu cata disperare vrea sa ne mentina Gazpromul dependenti, reiese din pateticele dumneavoastra articole pe tema strategiilor energetice. De asemenea, tot datorita acelorasi articole, deducem cine se afla in spatele campaniei 'ecologice' care se opune tehnologiei de fracturare hidraulica si exploatarea gazelor de sist in Europa. Precum si cu cine 'voteaza' Kremlinul pe 9 decembrie, pentru a se asigura ca Marea Neagra redevine treptat lac rusesc...

In alta ordine de idei, mandrosenia voastra face niste aprecieri asupra general-locotenentului Ion Mihai Pacepa.  

Kakoi pasaj ? Cel in care cu aplomb afirmati ca "unul dintre arhitectii distrugerii regimului Ceausescu si totodata cel care a creat 'lantul de iubire' prin care Securitatea si-a legat destinul post-decembrist de serviciile secrete occidentale" (si recunoasteti faptul ca Pacepa a avut un rol insemnat in derularea istoriei recente a Europei de Est), este 'securistul-defector' (dezertor). Nu realizati un aspect important. Tocmai pentru meritul de a se stradui sa scoata Romania de sub plaga ruseasca, (pe care a trebuit sa o suportam de secole), istoria ii va conferi un loc de frunte printre eroii neamului. Dupa cum tot istoria ii va oferi si lui Ivan Iliescovici un loc de frunte. In boxa acuzatilor ca tradatori de tara. Fiindca a luptat peste 20 de ani sa impiedice ceea ce initiase Pacepa, traseul democratic pro european si pro american al Romaniei. Iar acum, puii acestei relicve comuniste de tip rusesc, incearca fara subtilitate sa continue opera de expulzare a Romaniei din spatiul democratiei europene, pentru a ne aduce la vechea matca, dupa cum am mai scris.

In ceea ce priveste abordarile pe tema 'Tezaurului Romanesc', as vrea in replica sa amintesc numele unui rus (nu al unui roman), care da dovada de un curaj si o coloana vertebrala impresionante in tratarea aceluiasi subiect: Serghei Mihai Golubitki. Vezi articolul 'Aurul romanesc'

http://ancheteonline.ro/2012/11/analiza-unui-ziarist-rus-pe-tema-tezaurului-romanesc-suntem-urmasii-si-continuatorii-unei-hotii-bolsevice/

Dar pentru ca sa ai tupeul sa scrii asa ceva in Rusia lui Putin, iti trebuie pasta-n pix si sange de dizident in boase, nu doar o diploma de jurnalist de propaganda.

Avand in vedere ca Golubitki poseda printre cele sase limbi straine si limba romana, parca l-as prefera pe el la 'Voce', in locul scribului executant reprezentat de ilustra dumneavoastra persoana non grata. As deveni poate un abonat al acestui radio.

Cat despre infierarea imperialismului american insa...domnule sa ne ierti. Fiindca domnia voastra omite cu tupeu de colhozist sa mentioneze imperialismul expansionist rusesc prezent in Transnistria, Osetia de Sud Abhazia sau chiar Cecenia (ca sa enumar doar cateva dintre cele mai cunoscute exemple)...

Vizavi de forta de influenta de care mai dispune in prezent Rusia pe harta globala a influentelor geo-politice, permite-mi oficiosule sa iti prezint o alta perspectiva, asa cum se vede ea dinspre Romania spre Moscova, de asta data.

Putin a fost printre primii lideri care l-au felicitat pe Obama pentru realegere, grabindu-se sa il invite la o vizita oficiala in Rusia, pentru reluarea unei colaborari 'constructive'. Dar, in comunicatul oficial de la Moscova se subliniaza ca acest lucru trebuie sa se faca pe 'picior de egalitate'. Orice cititor printre randuri, cat de cat avizat, sesizeaza complexul de inferioritate pe care il au rusii fata de americani. De ce ? Buna intrebare.

Pentru ca inca inainte de perestroika lui Gorbaciov, Rusia se secatuise economic in competitia cu Statele Unite vizavi de  programul spatial din perioada razboiului rece. Dupa caderea imperiului sovietic, decalajul tehnologic militar dintre SUA si Rusia a devenit si mai evident.

Faptul ca Rusia nu mai are aer in plamani ca altadata, s-a putut observa din faptul ca nu a putut sufla petalele macului afgan. De atunci incoace, Rusia a inceput sa intre in umbra unui alt monstru, ce a inceput la randul sau sa se ridice din praf si sa intunece orizontul: China. Lumea bipolara de maine se va chema Chinamerica si nici intr-un caz Rusiamerica.

In momentul de fata, ambitiosul Putin executa un balet cu o coregrafie agresiva, gen 'Moartea lebedei', marjand probabil pe ideea ca atata timp cat se aude lebada tipand de la Kremlin, carevasazica, inseamna ca nu e moarta. Eforturile lui Putin de a reinvia fosta URSS prin Uniunea Euroasiatica, sunt... "Hasta la vista, baby !", dupa cum s-ar exprima un foarte indragit actor in Federatia Rusa, ce a jucat in filmul 'Terminator 2: Judgement Day' (si a ajuns guvernator al statului California)...

Va pun o intrebare jurnalistica: care era cosmarul preferat al lui Brejnev ? Evident ca nu va permite Departamentul de Cenzura sa imi raspundeti. Dar va spun eu: sa se trezeasca in Piata Rosie cu vreo cateva milioane de chinezi, imbracati in costume populare romanesti si care sa strige, in limba ceha, 'Dati-ne drumul in Israel !'

Ei bine, reformulez intrebarea: care este actualmente cosmarul lui Putin ?

Raspuns: sa se trezeasca in Piata Rosie cu cateva milioane de ucraineni imbracati in costume populare transnistriene, si care sa-i strige in limba kazaha, 'Vrem sa aderam la Uniunea Europeana !'...

'Operatiunea Anaconda' ce a debutat in razboiul american din Afganistan in 2002, nu s-a sfarsit. Ci imbraca forme mai subtile, dar cu o arie infinit mai extinsa, alunecand mai degraba spre 'Anaconda Plan', folosit in 1861 in Razboiul Civil American de catre generalul Winfield Scott (plan cunoscut si sub numele de 'Scott's Great Snake'). Prin 'Anaconda Plan', generalul urmarea sufocarea porturilor sudiste prin instiuirea unei blocade.

Astazi, daca se vor urmarii zonele unde americanii si NATO vor sa penetreze cu baze militare, din Asia Centrala, mai exact, pornind din Tadjikistan si Kirghistan, si  venind spre Caucaz, in Georgia, apoi Turcia si pana pe malul vestic al Marii Negre (unde Romania are semnat un parteneriat strategic), si continuand cu Republica Moldova (care probabil va deveni cea mai noua 'achizitie' vestica), veti contura cu usurinta un 'sarpe anaconda', menit sa 'sufoce' influenta ruseasca pe acest culoar si sa o impinga spre interior.

De unde au americanii atata tupeu ? Raspunsul este pe cat de simplu pe atat de banal: pentru ca stiu ca pot ! Si rusii stiu de asemenea ce pot americanii in momentul de fatza, comparativ cu ei (tocmai de aceea se bucura ca nu a castigat Romney alegerile in America, si au scapat astfel de scobitori in ciorba). Dar 'Anaconda' va fi un proces constrictor lent si indelungat. Pentru a nu isca brusc conflicte majore.

Combinand aspectele legate de concurenta pentru exploatarea resursele naturale ale zonei cu redefinirea zonelor de influenta, descoperim mizele reale ale jocurilor geo-strategice americano-ruse, (ce cuprind si teritoriul Romaniei), domnule Valentin Mandrasescu.

Avand in vedere ca interesul national al Romaniei nu mai culiseaza pe relatia Bucuresti-Moscova, va umpleti de o multime de pacate, impardonabile. Cu fiecare articol pe care il semnati. 

Tocmai de aceea, iata ca eu va vin in intampinare (fiind milos din fire), si va recomand un site rusesc unde puteti gasi cupoane de reduceri de 50% pentru iertarea pacatelor, inainte de Apoclipsa (care ar trebui sa soseasca anul asta, daca nu mai apar alte negocieri)...

Site-ul rusesc pe care vi l-am promis este Kupoklub.ru . Nu va costa mai mult de 500 de ruble (putin peste 12 euro)...Dupa cum se mentioneaza si in prezentarea ofertei, citez: 'In aceste vremuri tulburi, acesta este un cadou picat din cer - o incredibila reducere de 50% pentru a va mantui". In continuare vi se se explica cu amabilitate ca "oricat de numeroase ar fi pacatele unei persoane, un singur cupon va fi suficient".Asadar, locul in rai va este garantat de la primul cupon. Dar, cu cat veti cumpara mai multe cupoane, cu atat veti beneficia de un comfort sporit. Pentru ca nu e tot una sa fi repartizat la poarta  raiului (unde trage curentul), sau in sanul lui... Avram.

In incheiere, stigmabile, poate ati deveni mai credibil daca v-ai muta sediul de la Moscova. Nu, nu in 'Centrul de Interventie' deschis in Serbia, ca sa spioneze Romania. 

Ci in Croatia. Mai exact, in pitorescul orasel de pe coasta marii Adriatice, Pula.

Pana atunci insa, primiti din partea lui Damblarin si a unei majoritati romanesti anti-iliesciene, sincerele si calduroasele salutari tovarasesti (exprimate in rusa pe intelesul tuturor):

- Fuck offsky !!!...

PS. Si eu va pup ...

Damblarin

1 Fatalitate

Video Radio Damblarin

Cand muzica se impleteste cu poezia

( a se lectura pe fondul sonor al pieselor aferente fiecarei strofe )

Cazut-am dintre stele cu geamat, in haul absolut,

Incovoiati sub taina nemiloasa a mostenirii grele;

Taratu-ne-am destinul pe brate reci de lut,

Si-n suflet, ascuns-am speranta cu patimile sale.

Prea tineri si vremelnici,  captivi in univers,

Am cutezat a ne trudi si-a le indura pe toate;

Vointza de a ne ridica din nou inca nu ni s-a sters,

Iar palma tremuranda  nu o vom tine la spate.

PS: Emisiunea poate fi urmarita integral accesand restul postarilor din bara laterala din dreapta !

2 Fatalitate

Supusi singuratatii noastre in umbra de argint,

Visam un tarm cu soare pe o insula serena;

Ratacitori prin canioanele vietii, pierduti in labirint,

Caderea ne e lenta, tristetea e perena.

Copii ai dunelor cu valuri seci si iluzorii,

Ne-am uitat teama atarnata printre astre;

Am primit moartea ca pe o moneda cu fetze tranzitorii,

Iar viata efemera, ca pe o egreta, cu penele maiastre.

3 Fatalitate

Aphelion ne asteapta la capat de genune,

Ca sa ne curme calea sub stratul gros de gheatza;

Sa ne dispara neamul, sa pierem fara nume,

Pe o planeta albastra, lipsita de viatza.

Privim cu infrigurare la truda frunzelor ce mor,

Pasim pasul soptit, ce fosneste stingher;

De atatea lacrimi ce ploua, amintirile ne dor,

Si ne pitim intr-un colt de suflet tacut si efemer.

4 Fatalitate

Din sulurile sacre sapate-n stanca de granit,

Aflam ca nu coteaza timpul, conteaza doar viata;

Si ca nu suntem singuri prin spatiul infinit,

Ci doar in ratacirea ce ne-a adus-o ceatza.

Am vrea sa recladim Edenul din propria cenusa,

O lume a armoniei si-a paradisului pierdut;

Sa ingropam razboiul ce ne pandea la usa,

Sa nimicim durerea ce-n lume a-ncaput.