- Iexistă o iexplicație !

Lumea vazuta prin ochi de damblarin este o lume incarcata de un umor negru si acid, care sanctioneaza anormalul si grotescul din societatea contemporana. Materie prima, neprelucrata, exista din abundența în jurul nostru. Dar nu este vizibila decat pentru un ochi antrenat. Ochi de damblarin...

Cititorii mei dispun de un acut si rafinat simt al umorului. Iar tu esti unul dintre ei. Pacat. Vei regreta. Pentru ca vei deveni dependent !

miercuri, 28 noiembrie 2012

ARZA-O-AR FOCU SUEDEZ !




Doi banateni 'fruncea', Axinte si cu Gligor, erau mari prieteni inca din catanie si au ajuns ulterior si shogori. Se intalnesc intr-o zi (numai buna de munca), la birtul de unde si tatii lor au fost scosi cu picioarele inainte. Dusi nu la trezire ci, direct la cimitir.

Aveau masa lor personalizata. Cu brisca.
Gligor era mai cu shecitu iar Axinte mai cu trasul concluziilor pripite...

Gligor: - Mah, Axintie, no shaz locului ca amu-ncep sa shecesc la gazeta. Sa afli si tu ce-i pan lumea asta mare, mah.
Axinte: - No, da pa ai otzara ge rabdare sa aduc adalmashu. Ca pa urecea goala nu ce poci asculta !

Axinte aduse de la tejghea, ca de obicei, o afanata de sfecla porceasca (era cea mai ieftina din categoria Bio chimicala).

G: - Pthuu, nu-i invredniciasca Dumnezo !...No auz tu mah la iei, ce le-o fatat mincea iara...
A: - No ? Pa graieshce odata, nu ma tzanie sa ma constip !
G: - Zace aicea la tzadula ca suedejii fac caldura-n casa nu cu lemnie sau cocieni...
A: - Da cu ce pacacele lor ?
G: - Cu gunoi, mah! Mai auzat-ai tu ge alea?
A: - No, aia da !
G: - Pen ca-s mari precini cu natura...
A: - S-or shi cunoscut ge cineri...
G: -Baaah, Adurnirea Maicii Domnului she eshci! Ashii nu-i vorba ge 'Natura', paznica ge la grajgiuri. La care meri tu can ii zishi la muiere ca samtasti nievoia sa iesi gin casa ca sa intri in natura...Nu. Ashi ii vorba ge natura naturala, asa cum o lasat-o bunu Dumnezo ge la mama iei.
A: - No bine, cum zishi tu mah. Mana-i mai geparce! Ca nu ma poci sfagi cu cine amu...
G: - Dieci, astia, suedejii, bate-i Doamne, o gatat ge ars tace gunoaiela ge la iei.
A; - Tuuulai Veta! Ashcia or n-o avut mulce gonoaie, or is mai frigurosi ge felu lor...
G: - Bah, ien taci si-asculta: or cumparat optzasi ge mnii ge tone ge gunoi ge la vesini, zishe ca ge la norvejieni. Ca sa le arza-n foc.
A: - Pfaaaiii, sa ma calshe! Or bolunzat ge tat ? Da mah, she nu intaleg io ii treaba cu gunoiu si precinia cu natura...Mah, spune cum becheshug sa leaga aiashcia doua ? Ca nu sa leaga...
G: - Ba sa leaga, dacatz mere mincea. Pa suedejii nu vor sa pulueza pamantu, ge aia or facut nush ce tehnolojie ge ars gunoaiela, care le baga caldura-n casa. Capishi ?
A: -  Da ce gangeshci tu...Auz mah, sa deie banii pa optzasi ge mnii ge tone ge gunoi...Tuuulaaaiii tzucutz linfa...
G: - Pa asta ge unge ai mai scarmanat-o ?
A: - Pa care ?
G: - Asta cu linfa...
A: - Ge la calculator. Ca sa holba copcilu la nush ce film, ca n-avea citlu, numa tri ge ics, si straga unu la una: "- Mai lin fa! Lin fa...!"
G: - Ia mai mana glaja aia incoashe, ca tu ma pui pa mine sa shecesc si tu torni numa la cine nu si la mine...
A: - Da cum sa nu! Na mah, da zai cetire...
G: - Multam! Ie, no numa ashceapta o minuta...Zashe ca s-or gangit sa apeleza la Romania...
A: - Sa epileza Romania ?!?!
G:- Nu bah surdule. Ba zevzecule, parca ai fi fasaica oloaga, baje dracu-n urecile tale. Ge epilat o epileaza ai nostri, can ii rad padurile...Vor sa vie suedejii la noi, sa cumpere gunoi si ge la noi.
A: - Tutz dai sama Gligore she tara bogata avem noi, bah ? Si frumoasa, bah. Cu munti...She sococesti tu...
G: - Ie, cu munti ge gunoaie...
A: - Lasa bah, ca daca sa platesce, tat ai nostri is...Cum zashe la Sfanta Scriptura, la proverbele lu Solomon: "Tara noastra aur poarta, noi shersham gin poarta-n poarta".
G:-Mah, tu eshchi bolund ? 'tutz ceapa cui ce-o dus pa cine la biserica. Pa aia ii zacala ge a noastra, gin popor bah. Ca Solomon nu ave munti ge gunoaie ca noi...Duce si mai ada o glaja cu afanata, ca ma naravasi...Pana mai repet io tri randuri nainthie...
A: - Tu shchii she efort traba sa fac io si cache calorii ard io pana la cejgheaua lu Tantza ?
G: - Bah, ma lesh ?
A: -  Ii ca si cum cheash duce in spache pan la Jimbolia, fara papushi...
G: - Bache-che-ar pucherea sovietica, bag sama ca tzie tz rushane ge Tantzuca ?
A: - Pai...daca ii mis...
G: - Cine ii mis mah, Tantzuca ?
A: - Ia asa zishe: "- Io mis Tantza !"...
G: - Ha ha ha...Pai in Banat tate-s mis! Da hai bah Axintie, cat suncem si noi cineri...Si daca nu amu, api cand ? ...Hai, marsh !
A: - Amu sper ca tz-o ajunje. Shinshi sticle. Bah, shci she ma gangii vinind ge la cejghea ? Pa daca ashcia vor sa cumpere gunoiu ge la noi, tutz dai sama ?...Ia ni, ajuta-ma, ca mni sa-ncurcara sciclele-n bumbdii ge la laibar.
G: - No, ce sama ?
A: - Pa daca o sa arza astia izmeniele mele si chilotii lu Marie, o sa sa iniece sherbii lu aia...sulandejii...ge la fumu nost.
G: - Aia n-au sherbi mah. Numa reni. Da voi nu va spalati plentzele ? Le aruncati ?
A: - Da pa n-are rost sa shada Marie aplecata la rau si sa bata cu maiu-n iele pana sa gata deterjentu. Ca doara primim ajutore gin Jarmania in fieshce luna. Ca s-or incuscrit comuna noasta cu comuna lor. Sh-apai atunshi she rost mai are ?
...Da bah, Gligore, bah shogore, shci she ma gangii io ? Daca gunoiu nost ii ashe ge cautat, io zac sa nu-l mai vingem ca macerie prima la altii. Sa sa-ncalzasca altii ge la gunoiu nost.
G: - Si she truda fashi tu cu el mah ?
A: - Fac tuica. Sh-apai dupa aia vand tuica. La alt pret. Pai daca beiau sulandejii un kil ge tuica ge asta, nu le mai traba foc in soba, ca sa tavalesc ge caldura in pchielea goala pan omat...
G: - De pa che mniri pa unghe iti mai intra ideile astea-n capatzana aia proasta...
A: - Ghin esperetza, bah!
G: - Pa daca tu ai be si gainatz muiet cu apa, crezi ca tatz is ca tinie si ca tata-to ?
A: - Nu, ca pe tata nu l-am cunoscut.
G: - L-o cunoscut altii, ostoaietie!...
Bah, deshi she o sa faca politishienii noshti daca vin suedejii sa ne cumpere gunoiu ?
A: - Io zic sa il geclare resursa stratiejica, ca pa feru vechi. Pa catie nu s-or consumat ca sa-l produshem si sa-l gramadim la suprafata...Nu ? No zi tu, ca ce shci mai binie !
G: - Bah, Sulea Spataru! Sa zishem multzam ca nu numa ca ne scapa ge infectiile ge la suprafata, ge fumu care ineaca orashale can dau astia foc la gropthile ge gunoie in vazduh liber, da ne mai dau si bani la bujetele locale...Ca ar trabui ca noi sa gasim solutii. Sa investim in instalatii ge argere si ge  reshiclare...Da sufletu. Tz-ai gast cu romanu, mancal-ar amaru-n brushu lui, sa celtuie bani pa ecolojizare...La suedeji numa 4% gin gunoiu produs ii gepozitat. Gin restu, traznitii aia fac caramizi pantu constructii si mai si incalzasc suce ge mnii ge casa...
Suedejii is renumiti in lume pantu grija cu care grijasc naturalu. Fac mobila economica, folosasc panouri solare si is experti in reshiclare, bah Axintie.
A: - Pa atunshia io zac sa ne infratzam si cu ei. Ca noi sancem mari producatori ge gunoaie si iei is mari consumatori. Si uitace ca asa fashem si noi un ban shinstit...
Bah, sogore, tat am vrut sa ce intreb, ce-i cu pecele alea albe ge pa burta ge la camesha ?
G: - Unge, Doamne bacele ? No ni maaa... Am mancat lapce si m-o cicurat pa cept! Cum l-o bagat Satana tumna pa ai mai noua camesha ghin colectie...Nu l-o putut scapa in alta parce ?...
A: - Apu ashe si cu sulandejii, ca cu camesha ta!
G: - Agica ?
A: - Zai: "Arza-o-ar focu suedez !", si ietzi alta. Ge la ajutore.


Damblarin

Niciun comentariu: