Doi banateni 'fruncea', Axinte si cu Gligor, erau
mari prieteni inca din catanie si au ajuns ulterior si shogori. Se intalnesc
intr-o zi (numai buna de munca), la birtul de unde si tatii lor au fost scosi
cu picioarele inainte. Dusi nu la trezire ci, direct la cimitir.
Aveau masa lor personalizata. Cu brisca.
Gligor era mai cu shecitu iar Axinte mai cu trasul
concluziilor pripite...
Gligor: - Mah, Axintie, no shaz locului ca amu-ncep
sa shecesc la gazeta. Sa afli si tu ce-i pan lumea asta mare, mah.
Axinte: - No, da pa ai otzara ge rabdare sa aduc
adalmashu. Ca pa urecea goala nu ce poci asculta !
Axinte aduse de la tejghea, ca de obicei, o afanata
de sfecla porceasca (era cea mai ieftina din categoria Bio chimicala).
G: - Pthuu, nu-i invredniciasca Dumnezo !...No auz
tu mah la iei, ce le-o fatat mincea iara...
A: - No ? Pa graieshce odata, nu ma tzanie sa ma
constip !
G: - Zace aicea la tzadula ca suedejii fac caldura-n
casa nu cu lemnie sau cocieni...
A: - Da cu ce pacacele lor ?
G: - Cu gunoi, mah! Mai auzat-ai tu ge alea?
A: - No, aia da !
G: - Pen ca-s mari precini cu natura...
A: - S-or shi cunoscut ge cineri...
G: -Baaah, Adurnirea Maicii Domnului she eshci! Ashii
nu-i vorba ge 'Natura', paznica ge la grajgiuri. La care meri tu can ii zishi la
muiere ca samtasti nievoia sa iesi gin casa ca sa intri in natura...Nu. Ashi ii
vorba ge natura naturala, asa cum o lasat-o bunu Dumnezo ge la mama iei.
A: - No bine, cum zishi tu mah. Mana-i mai geparce!
Ca nu ma poci sfagi cu cine amu...
G: - Dieci, astia, suedejii, bate-i Doamne, o gatat
ge ars tace gunoaiela ge la iei.
A; - Tuuulai Veta! Ashcia or n-o avut mulce gonoaie,
or is mai frigurosi ge felu lor...
G: - Bah, ien taci si-asculta: or cumparat optzasi
ge mnii ge tone ge gunoi ge la vesini, zishe ca ge la norvejieni. Ca sa le
arza-n foc.
A: - Pfaaaiii, sa ma calshe! Or bolunzat ge tat ? Da
mah, she nu intaleg io ii treaba cu gunoiu si precinia cu natura...Mah, spune
cum becheshug sa leaga aiashcia doua ? Ca nu sa leaga...
G: - Ba sa leaga, dacatz mere mincea. Pa suedejii nu
vor sa pulueza pamantu, ge aia or facut nush ce tehnolojie ge ars gunoaiela,
care le baga caldura-n casa. Capishi ?
A: - Da ce
gangeshci tu...Auz mah, sa deie banii pa optzasi ge mnii ge tone ge
gunoi...Tuuulaaaiii tzucutz linfa...
G: - Pa asta ge unge ai mai scarmanat-o ?
A: - Pa care ?
G: - Asta cu linfa...
A: - Ge la calculator. Ca sa holba copcilu la nush
ce film, ca n-avea citlu, numa tri ge ics, si straga unu la una: "- Mai
lin fa! Lin fa...!"
G: - Ia mai mana glaja aia incoashe, ca tu ma pui pa mine sa shecesc si tu torni numa la cine nu si la mine...
A: - Da cum sa nu! Na mah, da zai cetire...
G: - Multam! Ie, no numa ashceapta o minuta...Zashe
ca s-or gangit sa apeleza la Romania...
A: - Sa epileza Romania ?!?!
G:- Nu bah surdule. Ba zevzecule, parca ai fi fasaica
oloaga, baje dracu-n urecile tale. Ge epilat o epileaza ai nostri, can ii rad
padurile...Vor sa vie suedejii la noi, sa cumpere gunoi si ge la noi.
A: - Tutz dai
sama Gligore she tara bogata avem noi, bah ? Si frumoasa,
bah. Cu munti...She sococesti tu...
G: - Ie, cu munti ge gunoaie...
A: - Lasa bah, ca daca sa platesce, tat ai nostri
is...Cum zashe la Sfanta Scriptura, la proverbele lu Solomon: "Tara
noastra aur poarta, noi shersham gin poarta-n poarta".
G:-Mah, tu eshchi bolund ? 'tutz ceapa cui ce-o dus
pa cine la biserica. Pa
aia ii zacala ge a noastra, gin popor bah. Ca Solomon nu ave munti
ge gunoaie ca noi...Duce si mai ada o glaja cu afanata, ca ma naravasi...Pana
mai repet io tri randuri nainthie...
A: - Tu shchii she efort traba sa fac io si cache
calorii ard io pana la cejgheaua lu Tantza ?
G: - Bah, ma
lesh ?
A: - Ii ca si cum cheash duce in spache pan la
Jimbolia, fara papushi...
G: -
Bache-che-ar pucherea sovietica, bag sama ca tzie tz rushane ge Tantzuca ?
A: - Pai...daca ii mis...
G: - Cine ii mis mah, Tantzuca ?
A: - Ia asa zishe: "- Io mis Tantza !"...
G: - Ha ha ha...Pai in Banat tate-s mis! Da hai bah
Axintie, cat suncem si noi cineri...Si daca nu amu, api cand ? ...Hai, marsh !
A: - Amu sper ca tz-o ajunje. Shinshi sticle. Bah, shci
she ma gangii vinind ge la cejghea ? Pa daca ashcia vor sa cumpere gunoiu ge la
noi, tutz dai sama ?...Ia ni, ajuta-ma, ca mni sa-ncurcara sciclele-n bumbdii
ge la laibar.
G: - No, ce sama ?
A: - Pa daca o sa arza astia izmeniele mele si
chilotii lu Marie, o sa sa iniece sherbii lu aia...sulandejii...ge la fumu
nost.
G: - Aia n-au sherbi mah. Numa reni. Da voi nu va
spalati plentzele ? Le aruncati ?
A: - Da pa n-are rost sa shada Marie aplecata la rau
si sa bata cu maiu-n iele pana sa gata deterjentu. Ca doara primim ajutore gin Jarmania in fieshce luna.
Ca s-or incuscrit comuna noasta cu comuna lor. Sh-apai atunshi she rost mai are
?
...Da bah, Gligore, bah shogore, shci she ma gangii io ?
Daca gunoiu nost ii ashe ge cautat, io zac sa nu-l mai vingem ca macerie prima
la altii. Sa sa-ncalzasca altii ge la gunoiu nost.
G: - Si she truda fashi tu cu el mah ?
A: - Fac tuica.
Sh-apai dupa aia vand tuica. La alt pret. Pai daca beiau
sulandejii un kil ge tuica ge asta, nu le mai traba foc in soba, ca sa tavalesc
ge caldura in pchielea goala pan omat...
G: - De pa che mniri pa unghe iti mai intra ideile
astea-n capatzana aia proasta...
A: - Ghin esperetza, bah!
G: - Pa daca tu ai be si gainatz muiet cu apa, crezi
ca tatz is ca tinie si ca tata-to ?
A: - Nu, ca pe tata nu l-am cunoscut.
G: - L-o cunoscut altii, ostoaietie!...
Bah, deshi she o sa faca politishienii noshti daca
vin suedejii sa ne cumpere gunoiu ?
A: - Io zic sa il geclare resursa stratiejica, ca pa
feru vechi. Pa catie nu s-or consumat ca sa-l produshem si sa-l gramadim la
suprafata...Nu ? No zi tu, ca ce shci mai binie !
G: - Bah, Sulea Spataru! Sa zishem multzam ca nu
numa ca ne scapa ge infectiile ge la suprafata, ge fumu care ineaca orashale can
dau astia foc la gropthile ge gunoie in vazduh liber, da ne mai dau si bani la
bujetele locale...Ca ar trabui ca noi sa gasim solutii. Sa investim in
instalatii ge argere si ge
reshiclare...Da sufletu. Tz-ai gast cu romanu, mancal-ar amaru-n brushu
lui, sa celtuie bani pa ecolojizare...La suedeji numa 4% gin gunoiu produs ii gepozitat. Gin restu, traznitii aia fac caramizi pantu constructii si mai si
incalzasc suce ge mnii ge casa...
Suedejii is renumiti in lume pantu grija cu care grijasc naturalu. Fac mobila economica, folosasc panouri solare si is experti in reshiclare, bah Axintie.
Suedejii is renumiti in lume pantu grija cu care grijasc naturalu. Fac mobila economica, folosasc panouri solare si is experti in reshiclare, bah Axintie.
A: - Pa atunshia io zac sa ne infratzam si cu ei. Ca
noi sancem mari producatori ge gunoaie si iei is mari consumatori. Si
uitace ca asa fashem si noi un ban shinstit...
Bah, sogore, tat am vrut sa ce intreb, ce-i cu
pecele alea albe ge pa burta ge la camesha ?
G: - Unge, Doamne bacele ? No ni maaa... Am mancat
lapce si m-o cicurat pa cept! Cum l-o bagat Satana tumna pa ai mai noua camesha
ghin colectie...Nu l-o putut scapa in alta parce ?...
A: - Apu ashe si cu sulandejii, ca cu camesha ta!
G: - Agica ?
A: - Zai: "Arza-o-ar focu suedez !", si
ietzi alta. Ge la ajutore.
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu