(din arhiva http://forum.stuparitul.com)
Presiune maxima
pa sistem, durere maxima pe persoana fizica...saracie...lipsa
perspectivelor...deteriorarea valorilor morale la sat. Abordari
filozofico-halucinogene gen: 'Cine suntem ? De unde venim ? Incotro ne indreptam
?'...Toate astea si multe altele erau pe capul lui ASTRENGARITEI Chetrisor.
De mic copil
avea inclinatie spre psihologia
criminalistica. Pentru ca el suspecta pe toata lumea. In special cei care aveau
curajul sa-l contrazica deveneau suspecti, criminali chiar.
La teza de Limba
si Literatura Romana, lui i-a dat profesorul un subiect aparte de restul clasei
:
- Daca-mi fashi
analiza gramaticala a propozatziii " VENEA O MOARA PE SIRET " ti trec
clasa . Ia sa-mi gasasti mataluta cari ii subiectu si cari ii predicatu!
Si
le-a gasit. Dupa sase ore:
-
Venea, SUBIECTU, o moara PREDICATU.
-
Mai...Chetrisor...Da' di cati miii di ori sa-tz mai ixplic ca SUBIECTU raspundi
la intribaria Shini ?...iar PREDICATU la intrebarea She fashe ? Pai tu cum ai ashazat intrebarili
?
Chetrisor ii
raspunse plin de incredere si cu un zambet larg : - Shini omoara pi Siret ? VENEA !!! (VENEA = nume de origine rusa ).
Profesorul si-a luat medical cu nervii . Iar apoi s-a pensionat anticipat. La cerere...
Chetrisor
ajunsese un tip matur. Dintr-o bucata. Lui nu-i placea sa fie calcat pe coada. Fiindca,
spre deosebire de altii, el chiar o avea.
Ajunsese in somaj
de la C.A.P-ul unde lucrase un an pe post de 'procesator furajer mecanizat' (ca
dadea nutret la vaci cu furca dintr-o roaba). Dar pretentiile Uniunii Europene
erau mereu in crestere in ceea ce priveste sectorul agricol si trebuiau facute
cursuri de policalificare si perfectionare a nivelului profesional. A facut
cursul de tractorist pentrut 'Tractor cu remorca, oglinda retrovizoare si
manivela in cinci trepte' (plus o scara, in spate la tirantzi). Cu tractorul
asta ar fi putut prinde suta in cinci secunde de la demarare. Suta de votca.
Dar desi a fost singurul care se prezentase
la examen, a cazut pe locul doi. Fusese convins ca inginerul agronom o
sa-l dea afara dupa esecul asta. Dar pana la urma, chiar l-a dat.
Trecura luni de
framantari interioare si intrebari retrospectiv-retorice de genul:
- Cum mama masii
bre...? Dintri tatz neputinshioshii...numa io ?
Si brusc isi aminti
de CUMNATU. Ala de picase in plasa lu' Geta (sora-sa ), intr-o seara, la
balul de la Caminul Cultural. Si asa se procopsi
cu o pereche de tripletzi ce acuma-i striga in cor, seara inainte de culcare,
cand el da sa iasa din camera: " - Da' ushide becu shela bre !"
Cumnatu ajunsese in Belgia. Pe undeva prin Bruxel. Si dupa pozele pe care le trimisese acasa parea foarte
bine aranjat si cu perspective.
Asa ca in mintea
lui odihnita, incerca sa gaseasca o introducere cu care sa-i starneasca mila lui
Cumnatu. Ca erau certati de patru ani, de cand Chetrisor a vrut sa verifice cu
un chibrit aprins daca Cumnatu are benzina in rezervor. AVEA !!! Cumnatu a
ramas fara troaca pe patru roti iar Chetrisor a ramas cu o privire basesciana
pe care nu o poate deznoda nici acum. Buclele inca le mai are. In pozele din
copilarie. El zice ca de atunci se tunde cu fruntea lasata mai lunga, pe spate.
Da' mereu ii iritat pe frunte. De la guler. Dantura...niste acrilati pusi in
balamale. De fiecare data cand se culca ii pliaza. Un rand in cerul gurii iar
pe ceilalti ii tine sub limba. Ca sa poata respira. Socru-so nu-l lasa
niciodata sa rida la el in sufragerie. Sa nu-i zgarie parchetul. Ca in gura il
lucrase veterinarul si ala nu avusese proteze decat pentru cai...In fine...Sa
revenim.
Si-a luat inima
in dinti si a sunat :
-
Alo...alo...Cumnati ?! Tu iesti uai ? Ca nu ti vad ghini...!...Alo, alo...Salut
uai ! Am
crezut ca ni-o chicat unda...Da' nu, nu. Cred ca-i din molecularu nieu. Nu
lucreaza ghini...de sa audi asa cu jeli...Uai Cumnati, itz mai amintiesti tu cand
i-am trimis tielegrama la frati-mio al mai mititel, in Italia: " Litza.Stop.Vino
urjient acas'.Stop.Tata cablu suptieran. Stop. Semnat - Sirma."
Uai, si n-o vinit uai ! C-o vinit dupa shinshi ani. Am
si chicat pi bushi cand l-am vazt asa di impopotonat ca un italian...Alo,
alo...?! Cum ? Da' dishe itz dishart tata gargara aiasta, ca tatuca o murit di
shasa ani...? Pintru ca...nu mai gasasc di lucru, uai !!! Si tu sti ca io fac di tati !!!
In batatura nu mai
am nishi un doghitoc, uai. Nishi bou or alshiva...nishi magar...nishi macar
stuchii cu alghinii, uai...Pi tati le-am vandut. Nu uai, nu pi bautura...Doar
ma cunosti...Da' nik nu sa mai bughesastii in tzara aiasta. Nishi cocoshii nu
sa mai oua ca pi vremuri. Ca le-am inshercat pi tati.
Am fost si
batigard...Strajier, uai...Baiet di shela cu mintzi multi, tuns la chelii, cari
apara pi shiniva di batai. Da' nu ni-o raushit intatdiauna...Ca sefu nieu
s-o-ncalshit cu 'Divina'. O fatuca dragutza cari o fost acuzata di baiet ca o
ramas bortzoasa. Si sefu i-o zas-o di la obraz:
- Tu iesti di
vina !
Pi urma s-o-ntors
fratisu lu Divina cu tat clanu...Si shi-o ieshat bre...nishi nu-i ghini di
povistit, uai !...Cati palituri pi schinari ni-o dubdit, uai...Cati palituri di
osanda ni-am incasat pi urma di la sefu...Ca ajunsasam palit ca florishilili
cari sh-or chierdut sieva.Apoi m-am obidit sa hiu chilot pin'tu strochit jiili cu spumigush...Cum di cari uai ? Nu chilot - nalbituri di sheli purtati pesti rushini, uai ! Chilot di shela - baiet shi condushi aerfloturili. Sh-am chicat. Fara parasuta...Oanleeeiii...Da' shi bushatura cranshina o fost asheea, uai...
- Cum ? Sa nu ti
mai tzan di vorba ca-s pi banii miei ? Cum vrai tu Cumnati !...
Atunshi, sa-tzi
aduc nishti shprei di pierji ? Din poami di prun uai (nu pierji - decoratzauni
pi matirial moali di calitati). La butelcutza cu biberon...Sti tu si tra sa
fashi cu iel. Sh-o gaina penita di peni...Da nisti mieri vrai ? Nu uai, nu
poami di sheli cazuti di mar...Zama sheea dulshi si transparienta, facuta di
alghini uai...O sa ieu si nisti papushi...Nu jucareli di sheli pentru
copchii...Da' tu iesti culmia, uai...Ti-ai tampit di can' iashti in Beljia ?
Papushi - opinshili far di calcai, di casa, pi cari mi-io dat fimeia nainti di
divort...Stai
linistit. Am un cumatru shi fashi saptamanal Botsheni - Bruxal. Dushi
moldovani la schimb si pacheti. Cat ari sa fiii di greu, uai ?...Ca dar tat cu
'B' inshepi...Piron ? She piron ? Shuruboi di shela cari sa bati cu shocanu
?...Aaaa...locu undi trag in gari trenurili...Prishep...Nu acolo...Cum intru in
Bruxal pi stanga...Ti aud cam...greutz uai, ca am aria di acoperiri niacopirita...Ni auzam can' ni
videm, uai...Si pleca la drum, inghesuit intr-o duba plina ochi. Jumatate cu calatori, jumatate cu butoaie de muraturi si jumari la borcan...
La vama s-au
speriat aia cand au deschis capacele. Au crezut initial ca au fost victimele
unui atac terorist cu arme chimice. Dupa ce vamesii si-au revenit in simtiri si
s-au cules unul pe altul de pe jos, au putut observa mai indeaproape ca nu era
altceva decat varza ciufulita nevrotic, castraveti pliati cu forta, gogosari
mutati, tobosari murati, gogonele innecate, hrean subacvatic, morcovi rondele (
cu rondeaua impanata la subtziori cu catzeloi de usturoi )...In borcane
inventariasera jumari de capra, pipote de iepure, ceafa de gaina, pastrama de
melci, rateu (pateu de ratza ), 'adidasi' de curcan, aripioare de ursoaica in
untura de bivolita...
I-au lasat sa
treaca. Ii mituisera moldovenii cu o damigeana de moare de varza si vreo zece
borcane de creier de curca in ghiveci de fasole.
Chetrisor tzinea damigeana cu tulburel roshu in
bratze. Era mulat pe ea ca Ducadam pe balon in meciul Steaua - Barcelona din
'86. Fiindca avea impletitura
din nuiele de plastic si sa nu plesneasca cumva la hopurile din Romania. Restul
de alimente le tzinea intre picioare. Ca oricum pana la destinatie aveau sa
devina toate o 'tochitura moldoviniasca'.
Dupa patru zile
de mers, cu opriri regulate prin benzinarii cu veceu gratuit, fu basculat cu
toata incarcatura undeva prin Bruxel. Pe stanga. Soferul l-a intrebat:
- Ei, cum a fost
? - GHINIOANE ! veni raspunsul din partea lui Chetrisor.
- Pai...la ce
ghinioane te referi ?
- Zasheam ca o fo' GHINI uai IOANE !
S-a deplasat
apoi pana la tutungeria de pe colt ca sa-shi cumpere cartela telefonica de
Belgia. Si a inceput sa foloseasca dulcele grai moldovinesc. In gesturi.
Marocanul transpirase deja de trei ori. Odata cald si de doua ori rece. I-a smuls
ca turbatul telefonul din mana si i-a introdus el cartela in telefon. Dupa aceea
s-a bucurat ca a putut gasi in palma lui Chetrisor o bacnota mototolita de 5
euro printre alte bacnote mototolite romanesti.
Avea numarul de
telefon al lui Cumnatu scris pe pachetul de tigari. De fiecare data cand forma
numarul ii intra mesageria vocala in franceza..."Vuzet an
contact...".
- Ba sa te vuzez
io-n contact domnitza ! rabufni Chetrisor dupa vreo trei ore de insistentze
esuate. - Uai...da' nu ma pot intzaleje cu aieshtia di loc uai ! Apoi sesiza ca el forma numarul de la data expirarii.
- Alo, Cumnati...Vez ca io is langa o statuii cu un kakashios mititel cari se chisha pi turistii care sa trag in chip cu iel.
Si a asteptat,
si a asteptat. Isi terminase toate pachetele de tigari. Curatzase si parcul de
alaturi de chistoace. Gasise o tigara impaturata manual, cu un capat mai
subtire (pe unde se tragea), si un capat mai gros (pe unde probabil
se-mpingea). Dupa ce a terminat-o de fumat a ris doua zile in shase ore.
Singur. Calare pe geamantan. Intre doua tomberoane.
Dupa cine mai
stie cat timp, Cumnatu isi facu in sfarsit aparitia. Cu poza lui Chetrisor in
mana ca sa-l recunoasca. Dar era sa treaca pe langa el, ca nu mai semana.
- Chetrisor...tu
iesti...? (auzi ca prin vis vocea lui
Cumnatu). Tu ai intrat di shaialalta parti in Bruxal, sh-am incurcat...stanjili...
Ajunsi la adresa,
Chetrisor sesiza ca in loc ca ei sa urce in imobil, coborara. Intr-un demisol
mucegait ce mirosea intzepator a igrasie. Nu exista parchet ci doar dale de
gresie, (deci putea ride fara sa zgarie parchetul). Geamurile, desi erau mari
cat o usa, permiteau o vizibilitate extrem de redusa.Vedeai la nivelul
trotuarului pantofii si ciorapii trecatorilor pana la glezna. Daca te ridicai
pe varfuri...
- Uai, she
ranjashti fasolea aishia...Nu ti mai radi ca ratza la bariera...Si mai ghini
arunca nisti barabuli batushiti in strachinili shelea ca...uiti c-o chicat
Chetrisor pi capu nostu...( se rasti Cumnatu la Geta).
Geta se executa
imediat si sari ca gaina la muci sa deretice prin bucatarie.- Uai Cumnati ! Da' undiii casoaia aia mari cu cari ni-ai prostit pi tatz in pozali shelea ilustrati ?, sparse Chetrisor linistea apasatoare ce se lasase in asteptarea meniului.
- Eee...(raspunse Cumnatu fastacit). S-o prapadit. Ca-i criza, si nu pria am di lucru...Sh-o trebuit sa ni mutam, uai . Da' stai linistit ca pi tini ti rizolv...Tra mai intai sa vorghiesc cu shafu al mare...
Seara l-au
aruncat cu salteaua pe jos in coridorul care ducea la baie. Intre o tricicleta
rosie cu claxon si un sac de ceapa. El nu era sensibil la mirosuri. In armata,
el era singurul care intra in buncarul plin de gaze fara masca pe figura. Dupa
o jumate de ora, cand intrau ca sa vada daca mai respira el le striga iritat :
- Inchidetz
fugutza usa sheea ca sa pierdi conshentratzia!
Problema era
insa ca, incepuse ceapa sa lacrimeze. De la ciorapii lui. Pana dimineta
ajunsese fleasca tot sacul. Pe la ora sase, la usa lu' Cumnatu batea cu putere
Politia si o firma de la Pompele Funebre. Ca sunasera vecinii de pe scara la
apelul de urgentza cu somatzia: "Venitzi urgent si ridicatzi mortul pana
nu se-mpute mai rau !!!"
Intr-o zi, cand
vru sa se-ncalte cu papucii lasati pe casa scarii, langa usa, simti cum
piciorul ii aluneca in ceva moale si consistent, care i se bulbuca printre
degete. I-a explicat Cumnatu mai tarziu ca ei nu-si mai lasa papucii la intrare
de cand au patzit-o si ei:
- Javra di
cainele lu pakistanezu, shi shadi la unu, ni-o dicolorat papushii rau di tat,
uai. Ii facusi galbini ca lamaia. Si c-o manestergura n-i stirjea Maria. Di la
mansarda.
Dupa o luna de
frecat menta si nervii, stand cat era ziulica de lunga 'pe camera', Cumnatu a
venit in sfarsit cu vesti bune...
-
Chetrisor...Treaba-i buna...Da' mai dureaza.
Dupa alte doua
luni in care o ars-o cu crengi in nas toata ziua, si-o prashit porumbu-n
balcon, si-o schimbat apa la ratze-n dush...Se hotari.
- Dicat sa ma
vuzez in contact cu tatz tiembelii...mai ghini ma-ntorc 'napoi !!! Si m-apuc di
crescut caprii..."
Intelesese cu
amar ca realitatea nu-i ca-n poze si aici, in Occident , "nici hal' neam
nu-i neamu tau", cand ajungi sa dai de greu.
- N-ari cum sa
nu miarga ! (isi zise Chetrisor). Ca-n tzara sa cauta tzapti ispashitori pintru
situatziunia iegzistienta, uai !
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu