IDIOCRATIE

Idiocratie, faima ta de veacuri,

Flacara nestinsa, suflu stramosesc,

Stindardul de lupta scos din mii de piepturi   

Sperie restul lumii, in stil romanesc.

                                                          Cenaclul Flacara

Idiocratia este sora mai saraca cu duhul a Democratiei. Termenul 'kratos' vine de la smecherii de greci si descrie 'puterea' politica, guvernarea.

'Idiot' este un profund concept filozofic asupra caruia comunitatea stiintifica internationala inca dezbate aprins.

Daca ar fi sa ne luam dupa canoanele grecesti, idiocratia se poate traduce prin 'guvernarea idiotilor'. Un proverb romanesc spune ca daca aduni toti prostii de partea ta poti fi ales in orice pozitie.

Limbajul de lemn specific idiocratiei se numeste idiom.

Ceea ce este imbujorator, este faptul ca o majoritate a electoratului ce salasluieste in habitatul sau natural (generic pozitionat intre bordurile spatiului Carpato-Danubiano-Ponta), pare croit pe aceasta formula idiologica.

In idiocratie diferentele intre 'idiolog' si 'idiot' se intrepatrund pana la confuzie. In timp ce idiologul are idei proaste dar nu le aplica, idiotul nu are idei dar le aplica prost.

Inca de pe vremea negurii istorice, geniul talentului idiocratului anonim din spatiul Ca-Da-Ponta, a surprins profilul unei tari care este beneficiara idiocratiei, prin sintagma 'Tara lui Papura Voda'.

In idiocratie, religia predominanta are o organizare monahala numita idioritmica, in care monahii duc o viata libera, cu dezlegare la viata politica, cu avere personala si investitii proprii, care nu sunt impozitate niciodata. Regula de aur cantata la slujbe ii invata pe enoriasi ca: 'E mai bine sa dai decat sa capeti !'.

In aceasta forma de organizare feudala mortul se ingroapa intotdeauna cu popa. Dar popa ramane de fiecare data afara.

Influenta seculara a bisericii asupra norodului obliga FISC-ul sa someze poporul ca sa faca ce zice popa, nu ce face popa.

Se stie ca in idiocratie forma de organizare economica merge pe principiul 'doi incarca, trei descarca', in care cei care incarca reprezinta baza piramidei idiocratice iar cei care descarca reprezinta varful ei. Astfel se obtine Produsul Intern Brut. Adica, ce produce intern tara intr-un cincinal, fura politicienii intr-o zi, brutal.

Principiile economiei de piata in idiocratie sunt definite prin cele cateva reguli de aur ale cererii si ofertei:

·                'Cere, si daca nu ti se da, ia-ti singur' 

·                'Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc' 

·                'Timpul trece, leafa merge, noi cu drag chiulim'

·                'Noi muncim, nu gandim ! Cat de multi inca platim ! '

In acest context al economiei de la piata, cosul minim de consum se realizeaza prin completare cu mana. Ca in rest...se fura. Si-n produse si-n natura. De la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi…

Ideologia de partid in idiocratie se afla sub egida: 'Din greseala in greseala spre victoria finala'. Fiindca prostia inseamna sa faci acelasi lucru in mod repetat, asteptand rezultate diferite. Stiind ca la fiecare patru ani ' Urna scapa turma'. 

Idiocratiile se nasc si prospera de obicei pe soluri bogate in resurse naturale si in zacaminte. Zacamantul strategic si inepuizabil al unei idiocratii autentice este prostia. De la baza si pana-n varf. Simbioza care asigura echilibrul in idiocratie este prostia asezata ca fundament la baza structurii piramidale, iar hotia la varful ei.

In idiocratie codrul nu mai este frate cu romanul, ci victima lui. Iar 'defrisare ilegala' este o formulare moderna a mai vechii expresii populare 'se fura ca-n codru'.

Numai in idiocratie, cu cat recolta e mai mare cu atat fermierul si taranul saracesc mai mult.

Numai in idiocratie lacatul se pune nu pentru hoti ci pentru oameni cinstiti. Iar comisarilor care tulbura apele crimei organizate pe criterii politice li se insceneaza procese de constiinta.

Numai in idiocratie 'Lupta Anticoruptie' se poate face auzita prin vocea doinita din solduri si talentul golit de textile a rapsoazelor populare. 

Numai un idioelectorat poate 'crede fara sa cerceteze' promisiunile politice de majorare a veniturilor, cand statul nu mai are bani la buget nici de o rectificare negativa. Si numai un idiolog veritabil se poate bucura la gandul ca i se va mari pensia sau salariul cu 5 euro, chiar daca pentru ca sa ii ofere suma asta, statul ii ia inapoi din buzunar 15 euro, prin inflatia generata de majorarea preturilor, prin marirea taxelor, impozitelor, accizelor, TVA-ului…etc.

Relatiile sociale in idiocratie se bazeaza pe neincrederea reciproca, spiritul oportunist si individualist, solidaritate sociala cand e vorba de a fi contra si dezbinare individualista cand e vorba de a construi.

Nu exista proiecte pe termen lung, ci doar proiecte de un mandat (pentru ca pe al doilea mandat nu poti fi niciodata sigur). Ceea ce a inceput un guvern idiocratic sa construiasca, urmatorul va demola, doar pentru ca sa se reinceapa acelasi proiect.

In ceea ce priveste implicarea electoratului in viata civica, politica si economica a tarii, specialistii din sistemul idiocrat recomanda poporului sa doarma cate putin dar des. De cate 7-8 ori pe zi. Intre telejurnalele guvernamentale.

Spalarea maselor pe creier este mai importanta decat spalarea banilor deturnati de la buget, fiindca in idiocratie, acest lucru asigura perpetuarea status quo-lui si mentine idiotenia la nivel national, ca stare specifica a natiunii.

Daca vrei sa ai o buna comunicare cu cei din jurul tau, in idiocratie, trebuie sa te abtii. Pentru ca in idiocratie nu ai cum sa fi inteles altfel decat prost.

In sistemul idiocrat tara trebuie mentinuta tot timpul cu curul la deal. Nu pentru ca sa o pupe cei de sus, ci pentru ca cei de jos sa nu-i poata vedea gaura. Din buget. De asemenea, cand tara este tinuta cu curul in sus i se pot exploata mai usor gazele de shit.

In idiocratie, clasa politica reprezinta pentru populatie o pusculita sub forma unei curve de lux asezata in pozitie indecenta. Nu pentru ca ar fi un bibelou sexi cu o crapatura intre picioare, ci pentru ca poporul baga banii in curu lor. Tot in idiocratie, poporul are profilul unei vaduve casnice alternative. In primul rand pentru ca nu are servici. In cel de al doilea rand, pentru  ca are zile cand cu sot, cand fara sot (dupa cum intarzie pensia sau ajutoarele sociale).

In idiocratie guvernul este un rebut reusit. Sau mai bine zis, care a reusit.

Din cand in cand, nemultumirile poporului ies in strada si ajung sa bata la poarta guvernului in codul semnalului morse, comunicand ca desi ii este rau, nu se simte bine. Si ca ar dori, daca se poate, ca idiotenia de tip inalt sa mai coboare si la baza piramidei. Cand guvernul aude chestia asta, fuge repede la baie, ca il scapa mucii de ras…

Vorba aceea tovarasi, 'cine nu are un idiot, sa-si voteze'.

Da, este adevarat, exista telefoane inteligente chiar si in idiocratie. Dar la auzul revendicarilor sociale, casuta vocala guvernamentala raguseste subit.

In ceea ce priveste politica externa si relatiile diplomatice internationale, de cate ori idiocratia lanseaza invitatii partenerilor de dialog, o face sub indemnul crestinesc: 'Cand treci prin tara orbilor, inchide si tu ochii'.

Unul din aspectele emblematice pentru idiocratie este sa isi trimita in plan extern cele mai reprezentative exemplare. Din mai multe exemplare pe care le-as putea enumera, m-as opri doar la cel mai recent. La cel care a ajuns 'eroul' presei germane si belgiene: europarlamentarul trimis sa il inlocuiasca pe Gigi Becali, cunoscut cu numele de cod Dan Zamfirescu.

Cel care a votat afirmativ toate cele 541 de proiecte din Legislativul European. Chiar daca multe dintre ele se anulau reciproc sau erau contradictorii. Amuzandu-se copios, jurnalistii occidentali precizeaza ca idioparlamentarul european nu a venit niciodata documentat la lucrari. In Parlamentul European, fostul securist Dan Zamfirescu are initiative zero, amendamente zero, luari de cuvant zero. Nu are asupra sa nici un document, nici o lista a zecilor de proiecte ce sunt pe ordinea de zi a dezbaterilor din plenul Parlamentului. Si face asta de luni de zile. Motivatia unei activitati atat de entuziaste in ceea ce priveste apasarea obsedanta a butonului 'DA' din sistemul de vot electronic, este una tipica pentru un idiocrat. Pentru ca pe langa cei 8000 de euro, salar de europarlamentar ( sunt numiti europarlamentari pentru ca sunt platiti in euro, nu de alta), sa mai poata incasa si diurna de 152 de euro pe zi. Asadar idiocratul de pe locul 787, ultimul rand din dreapta, face cinste si aduce un plus de valoare notiunii de idiocratie autohtona.

Daca il privesti in ochi nu poti sa nu observi o privire contemporana, specifica chiar, de idiocrat mioritic caruia i s-a confiscat glaja cu palinca la aeroport.

O privire contemporana de idiocrat

In idiocratie norocul este ca aurul. Pentru ca pe poporul unei idiocratii norocul il inconjoara toata viata, dar nu il cuprinde niciodata.

Cica un vechi proverb romanesc spune ca: 'Norocul sa-i ajute pe cei inteligenti. Ca prostii se descurga si singuri'. O fi adevarat ?

Eu zic ca 'Norocul' trebuie sa ti-l faci singur !

Nu sa astepti ca para malaiata a unui guvern corupt si idiot sa cada in gura lui natafleata (un alt termen poetic, substitut, pentru statutul de 'idioelectorat').

Dar daca s-ar trece de la idee la initiativa si de la initiativa la actiune, atunci exista riscul ca ceea ce ar putea rezulta sa nu se mai poata numi idiocratie, ci IDIOSINCRASIE fata de idiocratie, nu-i asa ?

Sau, credeti ca in secret, masa majoritara a electoratului romanesc chiar para asta malaiata o asteapta de la idiocratia in care se complace ?

Caci daca raspunsul este da, inseamna ca boala caracteristica poporului roman se numeste IDIOPATIE !

O idiopatie IDIOGRAFICA !

Damblarin