- Iexistă o iexplicație !

Lumea vazuta prin ochi de damblarin este o lume incarcata de un umor negru si acid, care sanctioneaza anormalul si grotescul din societatea contemporana. Materie prima, neprelucrata, exista din abundența în jurul nostru. Dar nu este vizibila decat pentru un ochi antrenat. Ochi de damblarin...

Cititorii mei dispun de un acut si rafinat simt al umorului. Iar tu esti unul dintre ei. Pacat. Vei regreta. Pentru ca vei deveni dependent !

marți, 30 iulie 2013

1 Moment radiofonic dedicat iubitei mele sotii



You gave me reasons to breathe anyway,

And that’s all that I need;

To continue to fight another sorrow day

In this dying world, set on speed…

Truly yours: Damblarin











2 Moment radiofonic dedicat iubitei mele sotii






3 Moment radiofonic dedicat iubitei mele sotii






4 Moment radiofonic dedicat iubitei mele sotii






5 Moment radiofonic dedicat iubitei mele sotii









6 Moment radiofonic dedicat iubitei mele sotii






joi, 25 iulie 2013

CINE N-ARE UN STRAIN SA-SI CUMPERE !




(din arhiva http://forum.stuparitul.com)


Zapuseala mare, topire nu alta. Dar la umbra birtutului "La SECARICA  - Trai Nenica !" se traieste. Din plin si cu chef de taifas. In jurul unei mese din tabla, indoita si ruginita se afla 5 tabureti subrezi din lemn. Acoperisul din paie al terasei si imprejmuirea de trestie ofereau un minim de intimitate si confort exotic...

Cinci Doamne...si toti cinci...

Tamaie INOCENTIU (zis si Lumanare) - preot
Ducu MAHAR ( zis si Hugo Boss) - primar
Liciu TIRANT (zis si Levier) - tractorist
Antonie TINCI (zis si Spaniolu) - zidar
Dorelus VARGA (zis si Patlagica) - agricultor

Se incepu cu o sticla de secarica cu lamaie oferita de primar si urma sa se continue cu cate o sticla oferita de fiecare, pe rand. Cate randuri aveau sa poata duce...

Primarul era un om umblat prin lume. Ajunsese o data pana la Bucuresti, pe jos. Si acolo, ce de lumeee...Din Bucuresti, de la un Non-Stop de bulendre la mana a doua, isi cumparase o curea din imitatie de piele de sarpe cu catarama HB. El fusese convins ca e vorba despre initialele lui Hagi Bos. Pana intr-o zi cand un pustan de pe ulita satului l-a facut sa o dea jos si i-a aratat pe eticheta ca scrie Hugo Boss. Si de atunci Hugo Boss i-a ramas porecla.

- Bai, voi va mai amintiti vorba aia: "Cine nu are un batran sa isi cumpere" ? debuta primarul.Cand pe vremea lui Ceasca trebuia sa se scoale careva la 4 dimineata ca sa se aseze la rand la lapte...Ei, familiile care nu aveau un batran pensionar nu aveau pe cine sa trimita la coada, ca tinerii lucrau pe schimburi...De aici vorba asta...
- Imhiii
- Deci, care nu avea un batran ar fi vrut sa cumpere, intelegeti ?
- Imhiii
- Asa is si eu acuma. As cumpara un strain ma. Pe care sa il aduc in raza comunei noastre si sa-l pun sa se apuce de agricultura. Voi va dati sama ce ar insemna vreo 900.000 lei noi din impozitele platite de unu de asta pentru o localitate cu 5000 de locuitori, ca si comuna noastra? Ca astia stiu cum sa lucreze rentabil pamantu si ar fi ca o gaina ouatoare de oua de aur pentru bugetul primariei ma...Asa as mai putea face si eu una alta pentru locuitorii comunei...
- "Ai mai putea face una alta pentru locuitorii comunei"...Mai bine zis, ai avea cu cine sa pui de o invarteala, ca cu sarantocii nu ai cum (i-o reteza Antonie).
- Bai Tinci bai, bag de seama ca tie, de cand te-ai intors din Spania, ti s-a urcat democratia la cap bai. Pai faptul ca eu beau un paharel aici, impreuna cu tine, nu ar trebui sa te faca sa uiti ca sunt totusi...PRIMARU baa...
- Auzi Ducule, dupa ce iese omu din batatura si vede si el lumea, mai vede si alti primari, cum gandesc, ce fac pentru comunitate...ajunge la concluzia ca, daca eu ca simplu cetatean beau aici un paharel cu tine, este pentru ca tu sa poti sa ma intrebi pe mine ce ar mai trebui facut ca sa mearga treaba mai bine. Ca primar, tu esti in slujba comunitatii si nu invers...Sa bagi chestia asta la cap MAHARE !
- Hireai a dracu de holoangar ilegal la negru bai Spaniolule, (se prefacu primaru ofensat)...Dar sa revin la ideea de mai inainte...Uite ba, citesc prin ziare, vad la televizor, au inceput sa vina daneji, suedeji, franceji, olandeji si altii care se termina cu 'eji'. Cumpara, iau in arenda, incep agricultura si...Sa baje dracu-n ei...Zici ca-i facatura ma. Scot aia la hectar cat nu indrazneau gazetele comuniste sa raporteze pe vremea impuscatului. Ca strainul nu sta cum stau ai nostri, ca mustele pe cacat, cat ii vara de lunga...Cand strainul se apuca de munca, romanu se apuca de spintecat aerul cu facutu de cruci...Se uita-n sus si incepe sa mulineze la cruci de parca Dumnezeu are o slabiciune pentru romani si lor le da fara ca sa trebuiasca sa munceasca...(scuza-ma parinte, nimic personal cu tine)...Bai, Dumnezau ii deasupra la tatzi si tate ma...iti da sanatate, putere de munca, doua maini, doua picioare, oleaca de cap si pricepere ca sa pui mana sa faci...Ca Dumnezau iti da , da nu iti baga-n traista...Nu ? Ia zi parinte cum ii...

Tamaie INOCENTIU (zis si Lumanare) era o mare figura de stil. Cunoscut ca popa cu 'figuri si impresii', el nu reusise sa termine Scoala Superioara de Partid "Stefan Gheorghiu" din cauza femeilor. Nu il lasau sa copieze la examene. Dupa nopti pierdute cu studierea 'Materialismului Dialectic Marxist' feminin, el se prezenta dimineata la examene...Tamaie. Dar un fost coleg (ajuns ulterior in Comitetul Central al Partidului Comunist Roman), i-a sugerat sa se apuce de Seminarul Teologic pentru ca partidul avea nevoie de oameni cu calificari cat mai diverse. I-a promis ca va pune el o vorba ca sa poata absolvi...Si uite asa a ajuns tanarul si ambitiosul Tamaie INOCENTIU sa-l schimbe pe Sfantul Stefan Gheorghiu cu Sfantu Ioan Gura de Aur...

Cand bea, preotul avea un mod unic de a o face. Mula degetele strans pe pahar cu exceptia degetului aratator. Acesta ramanea drept si teapan. Capul ramanea in pozitie fixa in timp ce el incepea actiunea de basculare a paharului din incheietura mainii. Cand aratatorul (adica limitatorul), atingea punctul G dintre sprancene, abia atunci se debloca balamaua de la baza craniului, lasand capul sa basculeze pe spate ca si cabina la tiruri. In modul asta cursa era completa si paharul se golea pana la fund. De fiecare data cand inghitea se inrosea tot si i se schimonosea fatza de parca ii curgeau pe gat ciulini. Apoi se scutura ca electrocutatul de iti era mai mare dragul sa il privesti...

Tamaie dadu peste cap cel de-al treilea pahar de secarica, se scutura ca un ciobanesc mioritic napadit de purici si stergandu-se la gura cu maneca, purcese a grai:
- Ducule, nu trebuie data vina in totalitate pe taranul roman. Din nefericire este adevarat ca exista un mare numar de tarani care te intreaba daca 'muiati is posmagii ?'. Dar eu inclin sa cred ca cei mai multi dintre ei nu sunt lenesi. Dar nu au mijloace (in primul rand), sunt prea conservatori, legati de traditii, deci mentalitatea (in al doilea rand). Si nu in ultimul rand, au ajuns descurajati si si-au pierdut orice urma de initiativa.
- MENTALITATEA ii pe primul loc ! Dupa aia restu...(zise Spaniolu). Sa va dau un exemplu. Tampitu de cumnatu-mio sh-o tras o firma pe persoana psihica neautorizata...
- Persoana Fizica Autorizata ma, PFA (il corecta primarul)
- Lasa-ma domle ca eu stiu ce spun. Ca la el in firma era ca la casa de nebuni...Doi incarcau, trei descarcau...Adica, in loc sa reinvesteasca profitul vreo patru cinci ani la rand, ca sa prinda bine cheag, el, prostu, o inceput sa se bucure prea repede de profit si sa risipeasca banii pe vila si masina scumpa...Si normal ca o falimentat...

- Bai, cineva care o stat de vorba cu un strain de asta care o venit sa faca agricultura la noi (relua parintele ideea), mi-a zis ca in Antalya, de pilda, turcii cara pamant cu camioanele pe munte si-si fac sere in piatra seaca, in vreme ce-n Romania pamant exista si nimeni nu vrea sa-l munceasca si sa scoata ceva din el... Da, ce-i drept, parca la ei si sistemul e uns altfel, pentru ca functioneaza...Turcia subventioneaza cu 70% agricultura ecologica. Au fost inundatii in Antalya - in cateva zile oamenii primeau deja despagubiri, ca sa inceapa reconstructia. De ce? Turcia face export, si statul incaseaza bani din asta. In Romania, crede turcul, totul e pe dos. Sunt taxe mici la vama pentru legume si fructe care cresc si aici. Si ar trebui sa fie mari, ca sa-i descurajeze pe importatori si sa-i ajute pe producatorii interni. In schimb, taxele sunt mari la masline si citrice... Avem o tara buna, binecuvantata de Dumnezeu cu pamant rodnic, ape curgatoare si clima temperata, (continua Lumanare, facandu-si cruce si ridicand cu recunostinta privirea spre cer ). Avem o tara buna zic. Ce facem cu ea? Ne-o spun strainii, stam cu mainile incrucisate la piept si ne vaitam. "Miorita" ne-a invatat cum se face. In al doilea rand, "completam". Ciupim. Furam, adica, macar simbolic, cat sa nu zica vecinii ca suntem prosti daca ne vad venind cu mana goala de la munca. Asta comunismul ne-a invatat. In al treilea rand, ne bucuram prea devreme de profit si, in loc sa-l investim, il risipim pe case si pe masini scumpe, dupa cum bine zicea si Spaniolu. Asta e foamea si razbunarea amaratului care n-a avut mai nimic...

- Singura limitare a Romaniei sunt oamenii ! (interveni pe un ton apasat Spaniolu). Pentru straini, tara noastra va ramane etern fascinanta si paradoxala, pentru ca e locul unde tot timpul ti se spune ca nu se poate face nimic, insa, cu oameni potriviti, totul e posibil...Strainii care vin si cumpara pamant in Romania stiu sa-l pretuiasca mai mult decat o facem noi. Il lauda, se mira ca stam cu fundul pe un sac de aur, se vaita din pricina birocratiei si a prea deselor controale. Dar fac bani. Pentru ei, timpul este e o linie dreapta, ce merge spre viitor. Pentru ca ei gandesc la viitor foarte mult. Pentru noi,  acelasi timp e un mic cerc: aici si acum...Salariul de azi, sau profitul pe ziua de azi. Atat. Nu proiecte si perspective pentru ziua de maine. Una dintre diferentele dintre EI si NOI este si faptu ca EI pot sacrifica bunastarea zilei de azi pentru un viitor mai bun.Si ca sa il completez pe INOCENTIU, da, avem o tara. Poate ca asta ar fi singura ei sansa: sa devenim straini de ea, ca s-o putem privi cu alti ochi, si sa incepem, in sfarsit, sa o iubim, (isi incheie Spaniolu pledoaria, dand peste cap cu un gest nervos inca un pahar).

- Baa, mie ce mi-o placut cel mai mult cand am lucrat in agricultura pentru straini din astia veniti la noi, de care tot vorbiti voi, o fost ca nu ti se spune "- Hai, repede, repede, cum o fi, numai termina". Faci totu pe indelete si asa cum trabuie,(debuta si Patlagica ). Baa, da ale dracu sa fie care te minte, n-ar da strainu de la el...Adicatelea, vreau sa zic, nu-l poti aburii cu imprumutul romanesc : 'ia de la mine ceva, da-mi si tu de la tine'. La astia daca vrei ceva, platesti.
- Pai daca esti fraier si nu-ti iei singur eu ce sa-ti fac ? il lua la rost Liciu tractoristu. Pai eu sti cum imi completam 'cosu minim de consum' ? Opream noaptea instalatia de irigare, ca sa pot lua motorina.
- Si ? Te-a dat afara ? intreba primarul
- Nu. M-a dat inauntru. In hala. Cate suturi in cur si scatoalce dupa cap mi-am luat atunci, intr-o juma de ora, nu am incasat in toti anii de scoala...
- Norocul tau ca nu au fost multi (rase Spaniolu).
- Zicea ca nu-i e de motorina cat de distrugerea culturilor. Aia era paguba mare pentru el. Dupa aia m-o dat si la ziar. Am ajuns vedeta. Port ziaru-n buzunar. De drag. Fitz atentz ce-o declarat portughezu, dupa ce o venit la mine in tara si mi-o luat pamantu ca sa faca averi : " - Angajam forta de munca locala.Dar preferam sa fie cinstiti decat sa stie meserie, pentru ca asta se invata. Furtul e una dintre cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat aici. Asa au facut in trecut, au furat ca sa supravietuiasca. Cei tineri au invatat de la parinti sa fure si nu inteleg ca acum nu mai e nevoie sa fure pentru a manca. Cand cineva fura 100 de kilograme de ingrasamant, nu-ti ia doar atat, ci si din rezultatul productivitatii pe care ai fi avut-o daca foloseai ingrasamantul...Mentalitatea asta romaneasca este ivita din comunism: ce e al statului e al tuturor si poti sa iei din avutul comun fara probleme de constiinta. Voi, romanii, vreti sa rezolvati totul cu smecherii "...incheiat citatu (finaliza Liciu, cu un sentiment al propriei valori).
- Pai avea dreptate ma (ii raspunse primaru). Apropo, te stiu de vreo cateva luni in mare lipsa. Lipsa de activitate. De ce nu te duci zilier la astia la sere ?
- Eu ? (sari Liciu iritat). Pai fara 40 de euro pe zi, plus tigari si bautura nici nu ma misc din loc. Ce, sa faca aia pu...nga mare pe spinarea mea ?
- De unde sa-ti dea atata ma ca si ala e in Romania, nu rulează euroi. Dar asa e bine ca incep fetele scoala cu ciorapii de anu trecut, carpiti ca vai de mama lor ? Hal de tata esti tu ma ? In loc sa pui mana sa faci ceva ca sa le cresti mai ca omu, ca doar tu le-ai facut pe ele si nu invers...
- Lasa primare, nu te frece grija. Fetele-s mari, daca le trebuie sa isi faca. Au...Europa deschisa inainte. Eu nu am avut-o. Am muncit destul la viata mea. Sa mai faca si altii. Ca numa o viata am si eu...
- No poftim Spaniolule ! Poftim ! (plesni cu palma-n masa MAHARU, cu ochii rosii ca racu).Cum faci om dintr-unu ca asta ? Cum intri in Europa cu unu ca asta ?...
- Nu te mai agita atata Hugole, ca poate ti se sparge vreun nerv olfactiv pe globu opticular si surzasti dracu...Si ramane comuna fara Bossu care ar fi trebuit sa o asculte !...Ca uite ce ti s-au umflat venele pe grumaz, de zici ca nu te-ai pisat de o luna...(i-o reteza flegmatic Levieru).

- Adevaratii afaceristi, care au o gandire capitalista, prefera sa investeasca foarte mult in utilaje dintre cele mai bune, in samanta, in ingrasaminte si atunci, normal ca un teren bine ingrijit rodeste si te rasplateste (reveni popa asupra dezbaterilor, absent parca de la 'razboiul titanilor' de adineaori).Un dezavantaj major pe care il resimte Romania este lipsa cercetarii in agricultura. Romanii au ramas in urma.Si e pacat, caci si aici, in Romania, se pot face mult mai multe lucruri in agricultura...
- E adevarat ca sunt multe de facut (incuviinta si Spaniolu). Cei peste 300 de parlamentari ar trebui, 24 de ore din 24, sa se gandeasca, ce facem cu agricultura asta, ca sa scoatem Romania din saracie... Dobanzile sunt extraordinar de mari la noi, de la 12% pana la 20%, iar in tarile europene discutam de 2%-3% dobanda. Romanii gresesc si pentru ca inca mai au idei preconcepute: "daca tata nu s-a imprumutat niciodata, nu o sa ma imprumut nici eu”. Nu poti sa faci business, daca nu te imprumuti. A doua problema este ca romanul spune: "nu am bani, deci nu ma mai gandesc sa fac ceva”. Gresit, gandeste-te ca ai bani, fa-ti un plan bine pus la punct, intereseaza-te si apoi o sa vezi ca faci rost de bani, afacerea prospera si achiti datoriile. De-aia reusesc strainii: au mentalitatea investitorului, au curaj. A treia problema: trebuie sa fii pregatit oricand sa o iei de la capat. De la zero. Daca ai reusit o data, sigur poti si a doua oara...Baa, castigatorii au intotdeauna un plan, ratatii au intotdeauna o scuza...

- Romania nu va muri de foame, dar romanii, da ! (tzinu sa sublinieze Tamaie). In mediul rural exista si aceasta incapatanare: ”lasa ba, ca stiu io, uite cine imi da mie lectii... Un roman se apucase sa toarne chimicale pe ogor asa, doar pentru ca auzise ca sunt daunatori, desi nimeni nu-i vazuse. La cativa kilometri distanta de vecinul care facea agricultura dupa zvon, niste italieni faceau agricultura de precizie. Puneau la miligram si milimetru ingrasamant pe fiecare bucata de tzarina, ghidati de computer si GPS, dupa ce probe din pamantul romanesc s-au plimbat pana in Italia, la un laborator care a analizat cu precizie cantitatile de azot, fosfor si potasiu, si apoi a livrat date despre fiecare sola...La altu, tot strainii i-au explicat ca pamantu lui nu e bun pentru porumb ci pentru cartofi. I-au demonstrat cu probe de sol duse la laborator, pe banii lor...Degeaba, daca tatsu lu tatsu lu tatsu o pus numa porumb, asa face si el...Nu aveau cu cine...Agricultura de subzistenta si atat...
- Ai lucrat vreodata in agricultura parinte ? (il intreba Patlagica pe INOCENTIU intrerupandu-l).

Patlagica nu il avea la inima pe popa de cand cu patzania care l-a facut celebru...Gasise el un depozit la care lacatul era ruginit si nu era pazit de nimeni. Dupa o saptamana de filaj competent se hotari intr-o noapte sa sparga lacatu si sa faca o vizita de lucru in scopul inventarierii mijloacelor fixe. Mijloace fixe ce ar fi putut fi dislocate ca mijloace mobile...Asa a descoperit niste butoaie cu o vopsea de super calitate in ele. Era si normal sa fie de super calitate, fiindca pe eticheta scria in straineza. A rostogolit un butoi pana la caruta si...dus a fost. Si-a tras un 'bleo mamaia' sa moara tataia de la Sinaia, nu numai la gard ci si la cotetze. Dupa o saptamana i-au murit si gainile si ratzele si gastele si iepurii. Numai porcii au scapat cu viata. Dar chelisera de dinti si de par pe soric. Si aveau cataracta pe ambii doi ochi (depistau laturile din troaca mai mult dupa auz si miros). Stateau cu limba scoasa intr-o parte de parca erau dulai. Pe intreaga suprafata a corpului se umplusera de niste fistule anale purulente, atat de dese incat priviti de la distanta aratau a un fel de organisme modificate genetic, cu cap de porc dar cu lana creata de oaie. Roz. Din piele fina si lucioasa...Dorelus s-a speriat ca l-a batut Dumnezeu pentru ca a furat si a dat fuga la parinte sa se spovedeasca in secret. Tamaie si-a dat seama ca ceva grav se intamplase si a anuntat autoritatile. Asa s-a descoperit ca acolo erau depozitate deseuri de la o centrala nucleara, extrem de  toxice si radioactive, aduse de dinafara de catre o firma fantoma. Apoi preotul a povestit toata tarasenia in biserica, pentru ca restul enoriasilor sa nu mai repete povestea pe viitor. Dar VARGA ajunsese bataia de batjocura a intregii comune. Il strigau 'Patlagica Albastra'. Din momentul ala Patlagica a jurat sa se razbune pe popa cand i se va ivi ocazia...

- Nu, raspunse Tamaie.
- Atunci taci, nu o mai lalaii cu gura plina ca la biserica daca nu le ai. Lasa-i pe altii sa vorbeasca...(i-o servi Patlagica parintelui intr-un mod neasteptat de categoric).

- Ca tot pomeni parintele de mentalitatea 'agriculturii de subzistenta' (incerca Spaniolul sa salveze situatia)...Adica taranu roman cultiva sfecla, cartofi, cereale... si creste cate 3, 4 porci de 200 de kile bucata, fala satului nu alta...altu moare s-asa n-are etc,etc...La un moment dat trebuie sa ii taie ca altfel se strica...Pune slanina la afumat in pod. Problema este ca in pod mai are vreo 100 de kile, rancezita, stransa de anii trecuti. Pentru ca doi batrani singuri (care nu au copii domni la oras pe care sa-i intretina), nu dau gata trei porci pe an. Ca-s mucegaiti si-n cizme si-n gura. Pentru ca tot bucata de slanina rancezita si de branza mucegaita o baga in gura. Fiindca le pare rau sa le arunce. Asa ca excedentu de 100 de kile de slanina trece la...sapun. Dar nici cu ala nu se duc la oras, la piata, ca e prea departe, sapunu e prea ieftin si nu se merita...Deci, cu sapunul spala hainele care se murdaresc crescand porcii...Si iata cum acest exemplu confirma teoria lui A...
- Stiu, teoria relativitatii a lui Ainstain (sari Lumanare ca la concurs)...E egal cu em ce patrat unde ce este viteza luminii in vid...
- Ia auzi frate ce se stie parintele ! exclama Liciu, plesnind cu palma ca cu pliciu. Peste frunte. Peste fruntea lui Patlagica. Ca incepuse o musca sa-l suga din cosul proaspat stors. Dupa ce se reculese de pe jos, Dorelus ii multumi lui Liciu pentru promptitudine.

- Nuuu, (raspunse Spaniolu), teoria lui Antoine-Laurent Lavoisier: " In natura nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."
- Poate ca s-o referit la frumoasa natura de pe la noi, (incerca Patlagica sa se mentina si el in discutie, desi era inca ametit).

- Baa, ascultati acilea ! interveni Spaniolu. Stiti ce zic eu ? Eu zic ca din criza asta mondiala poate iesi pana la urma ceva fain pentru Romania ma. No fitz antena : Romania nu este in zona euro.  La o adica poate jongla cu cursul de schimb, astfel incat sa mentina, cat decat, echilibrele monetare si fiscale. Romania are un grad mic de indatorare. De aceea si CDS-ul Romaniei ( adica Credit default swap) este doar de 245. Insa 8 tari europene o depasesc ca risc si anume Grecia, Portugalia, Irlanda, Ucraina, Spania, Islanda, Croatia si Ungaria. La care s-a adaugat de curand si Italia...

Primarului si celorlalti le cazura falca ca sertaru la masina de marcat si nu le venea sa-si creada urechilor ce era capabil Spaniolu sa scoata pe gura...

- Suprafata arabila a Romaniei (reveni Spaniolu dupa ce mai turna un paharel pentru ungerea gatlejului), 9.427 milioane hectare - reprezinta 64% din suprafata agricola a Romaniei care se ridica la 14,722 milioane hectare. Adica 23 la suta din suprafata arabila a tarilor central si est europene si 12,6 la suta din suprafata arabila a tarilor UE...Baa, avem ? Avem...La care se adauga pasunile de la deal si munte, ideale pentru hrana naturala si sanatoasa a animalelor. Dar ponderea agriculturii in PIB este doar 10-11%. Desi in rural traieste 40% din populatia Romaniei...Se cunoaste ca  Romania ar putea hrani, cu potentialul pe care il are, 80 de milioane de guri, cu sau fara danturi...Baa, deci putem ? Putem !

-Secaaaaraaaa! (striga primaru exaltat catre carciumar), ia mai cara ma cate o sticla de secarica pentru fiecare. Plateste primaria de la buget...cheltuieli de protocol...Ce puii mei...nu vedetz ca o sosit domnu ambasador din Spania la noi in comuna ?...Spaniolule, sa fiu al naibii, daca tu ai candida in politica eu te-as vota si presedinte si premier in acelasi timp...De oameni de astia avem nevoie, care sa se stie...

- Se cara, se cara...se auzi raspunsul patronului carciumar care  aparu surazand cu bratele incarcate de sticle ca si cupa la o Stalowa Wola ce lucra la Canal...

- Mai taci dracu din gura ca poate te mai si crede careva (se prefacu Spaniolu deranjat)...Nu doar de oameni care sa se stie e nevoie, ci care sa si faca...Deci, daca-mi permiteti sa continui cu dizertatia mea (relua Spaniolu pe un ton academic)...
- Chiar te rugam ! zise Tamaie .

- Forta de munca semicalificata, din rural, este.  Circa 3-4 milioane de persoane apte de munca, fac doar agricultura de subzistentza, multumindu-se cu ajutorul minim garantat pentru tigari si bautura, iar mancarea...din batatura. Dar toti astia sunt cu experienta in crescut animale si exploatatii agricole medii si mici... Este ?

- Este ! raspunsera ceilalti in cor .

- Putem conta, insa, in ipoteza unor investitii masive, la revenirea in tara a fortei de munca emigrate, care a invatat deja ce inseamna pretentiile patronilor, contra unor venituri consistente. Se poate investi inclusiv in realizarea unor unitati de prelucrarea materiei prime, ca resurse umane si materiale ieftine exista mai mult decat suficiente si atractive. Se poate ?

- Se poate ! raspunse corul la unison.

- In fine, oportunitatile de turism sunt imense. De exemplu, Muntii Apuseni, la doua ore de Viena, sunt inca salbatici si neinvadati de "binefacerile" civilizatiei. La care se adauga litoralul romanesc, cu plaje si mare curate, lacuri adiacente, inca neexploatate. Plus statiuni balneo-climaterice renumite prin efecte terapeutice. Statiunea Olanesti este un exemplul care imi vine acum in minte. Dunarea reprezinta o cale de transport ieftina, pana in inima Europei, folosita si in perioada cand Romania era granarul Europei.  Ba, asa-i ?

- Asa-i !

- Tot la plusuri putem trece si stabilitatea politica care de bine, de rau,  functioneaza ca si coalitie, iar pana la alegerile prezidentiale din 2014 nu se intrevad schimbari majore in stabilitatea politica...Romanul, ce nu are ?

- Are ! sarii Patlagica ca sa fie primul (fiindca se prinsese si el de regula jocului si incepuse sa-i placa) .

- Ceea ce ne lipseste sunt banii, tehnologie, management performant si piete de desfacere. La categoria bile negre am putea trece: calificarea precara a fortei de munca, emigrarea elitelor, lipsa infrastructurii, in special rutiera, sisteme de sanatate si educatie precare, coruptia si ineficientza administratiei, in special locale (nimic personal primare, era doar o constatare generala), lipsa unui proiect national care sa uneasca fortele politice si populatia... Dar romanului ii lipseste in primul si in primul rand MENTALITATEA la zi. Factorul  de risc numarul 1 pentru calculele de afaceri ale oricarui posibil investitor strain care ne trece pragul este factorul uman (necinstea si hotia) si mentalitatea invechita (de subzistentza si atat)...

- Spaniolule, de stiam ce-tz poate capu de cand te-ai spaniolizat, te scoteam la o bauta mai demult (rase apreciativ primarul) .

- Antonie, cum vezi tu perspectivele astea cu caderea economiilor europene ? vru sa ii afle parerea INOCENTIU.

- Ia sa mai turnam cu totii un paharel pe gat in jos ca ni s-au infundat urechile de atata informatie (profita Liciu de momentul de pauza pentru a readuce atentia asupra aspectelor care erau mai importante) .

- In cazul unei prabusiri a economiilor europene, Romania si Polonia ar putea prelua o parte din sarcina hranirii celor 700 milioane de locuitori ai Europei. La concurentza cu Rusia. Dar castiga cel care ofera cel mai bun pret, cum s-a si intamplat zilele trecute la licitatiile pentru vanzarea de grau in Egipt.

- De unde mama dracului le scoti in halu asta ba Tinciule ? Ca tu de abia ai terminat o profesionala ba ! exploda Dorelus .

- Ba sfecla, daca vrei sa cunoati nu iti trebuie diploma...Se cheama ca esti autodidact. Pui mana si citesti daca te intereseaza ceva, daca ai sete de cunoastere...Si acu, slava domnului, numai sa vrei, ca informatia curge cacalau...Vai de capu tau...

Dar sa revin la intrebarea pusa de domn parinte. Intr-adevar, de la orice se poate face economie, nu si de la mancare. In cazul in care economiile europene ar intra in colaps , ar suferi si fermierii din tarile afectate. Fiindca pentru mormolocii aia, fara credite, fara resurse financiare si ajutor de la stat, activitatea ar fi extrem de dificila. Ce are de facut puterea politica din Romania ? Sa incurajeze cu orice pret investitiile straine prin:

 1. Concesionarea marilor lucrari de infrastructura, in special rutiera si de irigatii. Cred ca se vor gasi amatori, care sa primeasca spre constructie, intretinere si exploatare autostrazi si sisteme mari de irigatii. Eventual folosind caderea gravitationala, pentru care relieful nostru este oportun. Cu reduceri de fiscalitate si recuperarea investitiei din taxe impuse pe autostrazi si sisteme de irigatii.

2. Acordarea gratuita a unor terenuri si alte active, impreuna cu scutiri de taxe si impozite.

3. Infiintarea unui singur oficiu care sa constituie interfatza statului roman cu mari investitori (cu peste 100 milioane euro investitii). Ca sa nu mai fie plimbati, jecmaniti, furati ca in codru, de functionari din clientela de partid...

4. Privatizarea ultimelor active ale economiei comuniste, care constituie pietre de moara agatate de piciorul economiei. Managementul privat reprezinta o frectie cu rivanol la un picior din lemn nasol, managerii asculta de patronii care-i salarizeaza, adica de stat. Si n-am facut nimic. Pierdem timpul.

5. Concesionarea sistemului sanitar si de invatamant superior. Statul asigura, ca minima solidaritate sociala, vouchere sanitare si educationale, atat cat ii permite bugetul. Si burse sociale si credite garantate pentru educatia superioara. In rest, fiecare isi foloseste propriile resurse, statul iesind din postura de intermediar financiar (prost si furacios), dintre furnizorii si beneficiarii de servicii medicale si educationale, ce se pot afla in contract direct.

6. Resursele eliberate in acest mod sa fie folosite la investitii in infrastructura generala pe care n-o realizeaza investitorii, ca n-au interes: structura rutiera rurala si urbana, viabilizarea zonelor turistice, sisteme mici de irigatii, de mediu si aparare contra inundatiilor, investitii in sanatate si educatie, in formare profesionala, etc.

7. Aducerea de specialisti straini, care sa ne invete si asiste la absorbtia fondurilor europene. Adica parasirea atitudinii de capra raioasa care tine coada sus. Asta e. Nu ne pricepem...pusca calului, apelam la altii mai destepti ca noi.

8. Reducerea in continuare a cheltuielilor de functionare ale statului, pana la niveluri comparabile cu ale altor economii emergente. Cu un stat minimal putem trai foarte bine. Fara sisteme de sanatate si educatie performante, nu. Ce aduce poporului roman cohorta de functionari care taie frunze la caini ? Nimic. Ii inlocuim foarte bine cu computere, care nu gresesc, nu fura si nu cer spaga. Si mai scadem si fiscalitatea, costurile cu forta de munca, care sperie investitorii romani si straini.

9. Reprofesionalizarea functiilor publice, prin limitarea functiilor politice, destinate clientelei, la ministri si secretari de stat.

10. Reducerea numarului de taxe, impozite, aprobari, stampile si circuite birocratice, pana la minimum posibil. Aceasta reducere sta in varful pixului premierului. Doar sa vrea sa-si sacrifice clientela. Sa inteleaga ca o structura stufoasa functioneaza mai prost decat una simpla, flexibila, mai usor de controlat. Si alte masuri, asemanatoare...

In concluzie, fiecare tara trebuie sa stie sa-si exploateze pozitia, resursele, avantajele, in functie de contextul in care se afla la un moment dat. Si sa se pozitioneze din timp in cele mai avantajoase blocstarturi. Daca n-o facem, vom fi mereu luati prin surprindere de evenimente pe care nu le putem controla. Sub vrerea vremurilor...Asa vad eu lucrurile...Multumit de raspuns parinte ? Lucru dracu-n casa popii, asa-i ?

- Dracu mai stie ! fredona Tamaie cucernic si cu piosenie-n glas, in timp ce isi tricota pe piept trei cruci scurte intre doua pahare pline...

Se pare ca secara din care fusese facuta secarica era un hibrid...ceva...Pentru ca organismele modificate genetic se pitulasera pe circumvolutiunile din creierii lor mai devreme decat aveau ei planificat pe ordinea de zi...

Era randul lui Patlagica sa dea inca un rand. Lua el sticla ca sa faca oficiile...
Primarul tinea paharul in mana la o distanta de trei centrimetri de gura (ca sa nu aiba cursa lunga si sa verse)...Asa ca Dorelus i-a turnat in buzunarul de la piept care se afla derutant de aproape...Lui Spaniolu vru sa-i toarne in paharul pus pe masa in mijlocul la ceva rotund, negru si soios. Dar de cate ori reusea sa tinteasca paharul, pamantul tocmai isi executa miscarea de rotatie si iara rata...Asa ca i-a turnat pana la urma in basca pe care era pus paharul...Preotul statea cu mainile impreunate. Nu se ruga. Erau impreunate in jurul paharului (ca sa nu i-l goleasca  iarasi Liciu). Fiindca lui Dorelus ii tremura mana ca varga, prinse parintele de gatul sticlei si il ajuta sa toarne. In solnitza...
Lui Liciu i se desfacusera sireturile de la cizmele de cauciuc si le facea funditza , aplecat sub masa...Deci pe el il sarii de tura asta. Cu un sfert de sticla de secarica ramasa de la distributie se cinsti pe sine. Ii dadu drumu pe gat in jos. Printre pectorali, peste buric...in chiloti...Se scutura. Nu de placere. Ci fiindca fusese rece si il gadilase...Se aseza jos tacut ca un liceean ce se simte ud de la slitz si pana la glezne...

Nimeni nu mai tinea socoteala sticlelor  de secarica ce se adunau in contul de protocol al primariei...Lichidul curgea galgaind pe gaturile parca din ce in ce mai uscate...La fel curgea si timpul...

- Bahai...Euuu ziiic...nuuu caaa zic, da vreau saaa spun...ca...e tipu saaa ne desteptammm...Deeesteeeaaaptaaa-teee ro...aneee...Din sooomnuuu hal de noaaapteee...(incepu sa schelaie primarul, marcat de o nostalgie patriotica)...
- Diiin caaareee teee-aaaluuuungiiiraaa baaarbooosiii de tiiigaaani...(prelua Patlagica la fel de duios precum jalnic)...
- Iiiiin veeeeecii pooooomeeeeeniiiiireeeeeaaaaa looooorrr...finaliza parintele pe doua voci. A doua voce razbatea de undeva de pe masa, dintre pahare (de unde se scursese Liciu).
Spectacolul crestea in intensitate direct proportional cu numarul de sticle goale ce se rostogoleau pe sub masa...

INOCENTIU, cu candelabru smuls din sala de mese a birtului (pe post de cadelnita), se cocota pe taburetul din lemn ca sa traga o slujba improvizata ad-hoc intru izbavirea neamului...Sfantu Parinte rupse Sfantu Scaun si drept si tzapan ca o lumanare se prabusi de la inaltime pe spate. La contactul cu solul descapaci trei balegi de vaca ajunse la maturitate. Adormi instantaneu cu patrafirul prins intre dinti si poalele vesmintelor preotesti in cap. Noroc ca tocmai cu o seara inainte se epilase inghinal cu ceara picurata de la lumanare si cu multa pasiune...

Hugo Boss(primaru), zacea in patru labe sub masa cu capul pe genunchii lui Spaniolul si il mangaia cu infocare peste bulanele din salopeta, soptindu-i fierbinte :
- Ti-am zis Lucico ca daca vi secretara la mine nu o sa iti para rau !...

Spaniolu statea cu capul rezemat in palma mainii drepte si cu cotul pe masa. Privea pierdut in zare cu ochi straini si goi in care se putea citi dorul de Catalonia pana la lacrimi. Cu mana stanga sub masa il mangaia afectuos si absent pe primar in freza, avertizandu-l:
- Jenico, sa nu-mi lasi iara urme de ruj pe budigai ca data trecuta, ca iar ma stalceste soacra-mea in bataie...


Lui Patlagica ii disparuse sonorul dar ii ramasese imaginea. Asa l-a putut detecta ca prin ceatza pe popa, ce zacea lat intre brusturi. Acum ori niciodata era momentul sa i-o plateasca...Tarandu-se in coate si genunchi peste terenul minat cu balegi, musuroaie si tufe de urzici, ajunse langa bicicleta acestuia, care era legata langa un stalp. Se ridica cu greu in picioare, leganandu-se si incepu sa bata ca surdul in toba. Un cui. Cu varful de la slap. In scaunul de la tzoacla (ca sa-i faca pana). Cand observa ca se indoaie cuiul trecu la planul B. Incepu sa se pishe in tzeava de la ghidon (ca sa-i innece motorul). Simtii ca i se goli rezervorul inainte sa poata nimeri cu jetul orificiul de la tzeava. Se enerva atat de tare incat il lasara genunchii sa se intinda lat pe spate...De felul lui mai prost dar hotarat, Patlagica nu se lasa pagubas ci cu mainile intinse pe spate, peste cap, se chinuia sa-i faca nod la lantz...



In fatza carciumei opri scartzaind din toate incheieturile o carutza plina cu saci de cartofi (era nevasta si cele doua fiice care se intorceau de pe tarlaua de unde scosesera cartofii). Femeia si cu fetele coborara si il decopertara cu ranga de pe fatza de masa cu care se contopise, pe Liciu, zis 'Levier'. L-au dezlipit cu imprimeuri cu tot (fiindca ii intrasera culorile de la musama in pielea fetzei). Arata ca o capetenie apasha vopsita in culorile razboiului inainte de atac. Singura deosebire constand in faptul ca el avea o moaca de tembel si nu un profil de erou rebel...L-au pliat in carutza si au stivuit catziva saci de cartofi deasupra, peste el, ca sa nu il piarda. TIRANT reusi sa strapunga cu bratele printre saci si cu ele ridicate spre cer incepu parca sa dirijeze o orchestra imaginara...In realitate, el cauta cu atata disperare aerul de ai fi zis ca avea de gand sa respire nu alta...



Briza dupa-amiezii incepu sa se faca simtita. Frunzele din lanul de porumb incepura si ele sa susoteasca agitate. Pe albastrul infinit al cerului se vedeau norii sosind dinspre miazanoapte si randunicile sagetand orizontul cu zvacniri de voiosie...Carutza scartaind cu jale  se urni din loc pe partitura ritmata a partaiturilor martoagei (care se balonase de atata apa pe matzul gol).



Restul trupei incremenise ca intr-o poza din presa de razboi...Fiecare in pozitia in care il prinsese glontu...



Carutza se pierdea molcom in zare, lasand o perdea de praf in spatele ei cand, brusc, Liciu rasari printre saci si sfasie linistea mioritica a verii tarzii printr-un strigat pitigaiat, cu pretentie de fredonare :

- ALL YOU NEED IS LOVE...pam-param pam pam...




Tamaie INOCENTIU (Lumanare)



Ducu MAHAR (Hugo Boss)


Liciu TIRANT (Levier)



Antonie TINCI ( Spaniolu)


Dorelus VARGA ( Patlagica)





Damblarin

marți, 23 iulie 2013

1 Expozitie Muzicala



O emisiune prezentata in culori vi, in care vi se ofera spre vizualizare cateva lucrari de pictura comerciala, semnate de…subsemnatul. 







Amurg de decembrie




Sper ca aceasta emisiune sa va incante atat vazul cat si auzul !

2 Expozitie Muzicala





Rasarit de ianuarie






3 Expozitie Muzicala







Aranjament floral cu lumanari


4 Expozitie Muzicala





Apus printre mori de vant


5 Expozitie Muzicala




La vechiul iaz



6 Expozitie Muzicala





Toamna pe lac