- Nu am luat Bacul! De ce oare ? Sa va aratam unde ne doare ?
Ministerul
Elucubratiei Nationale
Centrul
National de Evaluare si Examinare a Plicurilor
______________________________________________________________
Examenul
de bacalaureat national 2013
Proba
E. a)
Limba
si literatura romano-istorica
Filiera
teor si etica – Profilul ireal; Filiera tehno, house, hip-hop si ilogica;
Filiera
avocationala – Toate profilurili (cu
exceptia profilului demagogic)
Varianta
zero zero 7
· Toate subiectele sunt obligaleatorii.
Se acorda 10 puncte din orificiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 hore (plus
pauzele de o tigara).
_______________________________________________________________________________________________
SUBIECTUL al III-lea (300 de euro)
Redacteaza un deseu de 600 – 900 de cuvinte (doua – trei pagini /sau doua – trei bacnote de circulatie europeana, la alegere), in care sa prezinti viziunea despre lume a poporului roman unitar in perioada interbelita moderna de la inceputurile involutiei sale, dintr-un text poetic audiat, apartinand lui Damblarin.
In elaborarea deseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
− in primul rand nu uita de plic!
− evidentierea a doua trasaturi (sau impingeri discrete), care fac
posibila incadrarea textului tau hieroglific intr-o oarecare orientare
literara, intr-o perioada relativ scurta, intr-un curent alternativ/literar
cultural sau cel putin intr-o orientare tematica (te-ai prins matalica!);
− prezentarea a doua imagini sexi
ca idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul
poetic nestudiat;
− ilustrarea a patru elemente de
compozitie si de limbaj ale textului poetic copiat, nesemnificative pentru
incastrarea temei si a viziunii despre lume (de exemplu: plagiatar poetic,
titlu multiplu, incipit, relatii de opozitie prin contre si de simetrie prin
oglindire, motiv de macrameu poetic, laitmotiv degresat , figuri, mutre si
mofturi semantice/tropi, elemente de prozodie si horoscop etc.);
− sustinerea unei opinii despre
modul in care teama si viziunea despre lume se reflecxa in textul patetic isterizat
si in privirea pierduta a tinerei generatii.
Nota!
Ordinea interpretarii reperelor
in cuprinsul deseului este la alegere.
Pentru continutul deseului vei primi 16 puncte (cate
4 puncte pentru fiecare carentza/reper).
Pentru retardarea deseului vei primi 14 puncte (organizarea
ideilor in scris - acolo unde este posibil)– 3 puncte; abilitati de
analiza la policlinicile cu plata si de argumentare/moale– 3 puncte; utilizarea
limbii– 2 puncte; portografia – 2 puncte; punctuatia pe i – 2
puncte; asezarea fituicii in pagina, lizibilitatea numelui– 1 punct; incadrarea
in limitele de spatiu indicate - in sutien, sub fusta etc– 1 punct).
Se punctează si utilizarea limbajului
istoric colocvial adecvat(de tipul
Vanghelie),structurarea prezentarii (cat ii revine presedintelui comisiei
de examen si cat la restul), evidentierea relatiei cauza-efect(dai-ai…bacu, ba fara…),sustinerea
unui punct de vedere cu argumente istorice - cum ar fi mita, (pertinenta argumentarii elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, cantitativ, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea si concluzia: « fara mita inveti degeaba »),
respectarea suspiciunii cronologice/logice a faptelor istorice si incarcerarea
deseului in limita spatiului
amenajat pe pagina precizata.
In vederea acordarii
punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 600 de cuvinte,
daca se poate cat mai romanesti (două pagini), si sa dezvolte subiectul propus.
_________________________________________________________________________________
Poporul roman ca viziune despre lume este un popor mitologic. Pentru ca a introdus mita in folclor inca de pe vremea cand nu se inventasera banii. Este singurul popor nascut din doi tatici: Decebal cel Mare si Traian Italianu. Mama lui nu se cunoaste. De aici si expresia romaneasca cu o mare aplicabilitate ‘mama lui’. Pentru ca ‘mama lui’ poate fi oricine necunoscut despre care nu se stie nimic.
Poporul
roman a dus-o dintotdeauna greu. Pentru ca a avut-o mare si stramba si i-o
zgaraiau itzarii. In perioada evului mediu taranii nu prea indrazneau sa
deschida gura in fatza boierilor. Pentru ca boierii ii dadeau in gat pe tarani.
Cu albastru de metil. De aici boierimea a ajuns sa traiasca pe spinarea
taranilor dupa un set de idei fixe si un crez asijderea : ‘Daca deschide
gura, i-o bagi !’
Iobagii
au ajuns mai tarziu legati de glie. Faceau naveta intre loturile de pe mosii
plimband lantul pe sarma cu care erau imprejmuite.
Asa ca
poporul roman a fost fortat de imprejurimi sa-si bea algele de calmare din fiola
de algocalmin cu biberonul de timpuriu.
Femeile
poporului roman aveau obiceiul sa se coafeze de pacate la preot. Duminica, la
clubul bisericii. Preotul le sonda-n adancime, sfredelindu-le cu privirea pana
dadeau tot din casa. Se zice ca preotii de atunci umblau cu fitile ca si
preotii de astazi. Ca nu aveau cordoane la mantalele de ploaie preotesti. Si
pentru ca marile familii fanariote au transhumat din clasa clericala ortodoxa
greceasca si in cea romaneasca,
denumirea de Mitropolie preavine de la Mita data in RO, pentru asigurarea
binecuvantarilor in politica.
Mai
tarziu, datorita acestor conditii istoriografice prelungite si din cauza de
prea multe sarbatori religioase cu caracter definitoriu pentru incultura lui in
devenire, poporul roman s-a imbolnavit de cotita. Se obisnuise cu foamea in asa
masura incat a creat proverbul ‘codru-i frate cu romanu’. Pentru ca era mai
simplu sa manance scoartza de pe codru decat sa faca insolatie in camp. De
fapt, stramosii nostri, ca sa-si asigure aportul de Vitamina De, faceau plaja
la luna (ca sa evite canicula). Asadar, atunci cand era chemat la munca,
poporul ajunsese de o dadea cotita si apoi il durea-n cot.
In cea
mai mare parte a vizuinii istoriei sale elementele straine imprumutate de poporul
roman de la altii au fost prelucrate dupa ureche. De aici otita netratata de
veacuri si o slaba ureche muzicala. Se stie ca romanul nu se nevoieste sa se
adapteze la legi ci nevoieste legile la adaptarile lui. Deci decat legile
nescrise la romani s-au transmis pe cale bucala. Adica, daca unu nu respecta
legea nescrisa, ii aratai cum bati cu degetu-ti pe buca obrazului, in semn de
nesimtire traditionala crasa.
‘Legea
lui Murphy’ in varianta romaneasca este : ‘Nevoia la prieten se cunoaste’.
In
perioada de aur a epocii comuniste, poporul a ajuns intreprinzator. Fiindca se
facea ca lucreaza in intreprinderile de stat.
Cand regimul comunist nu putea sa dea amenzi,
dadea cu pumnu. De aceea Marin Sorescu a scris romanul ‘Trei dinti din fatza’.
Fara ei. Fiindca a avut tupeul sa zugraveasca societatea comunista din
Bucurestiul anilor ’60-’70 in culori pamantii.
Prin ’89 poporului ii ajunsese regimul comunist
pe nerv. Asa ca s-a dus la stomatolog si a omorat nervul. Acum regimul nu mai
doare. Dar coace mocnit din interior. De aceea poti muri in somn fara a prinde
chiar de veste vorba poetului.
Acum in timpul bacalaureautului nostru din
doomitreispe traieste generatia mea. Generatia care poate trai o luna fara apa,
dar moare dupa doar trei zile fara internet. Ca nu are ce face…book.
Cat despre vizuinea poporului roman, am avut odata
un coleg, un Ametist de Ziua a Saptea. A zis ca a avut o viziune despre
viitorul acestei tari in lume. Nu a mai apucat sa imi povesteasca ca s-a inecat
in Marea Neagra. Cu un os de peste. Voise sa fuga inotand spre
America, prin Bosfor-Dardanele cu iesire prin Gibraltar. Nu stiu ce a vazut in
viziuna de s-a speriat asa de tare. Da stiu ca a
zis ca nu mai voia Romania cate zile mai avea. Si a scapat destul de rapid.
Daca
vreti sa va scriu si despre viziunea despre lume a poporului roman, de cand nu
mai avem generatia de aur in fotbal, e cam naspa…Ca de cand a luat-o si Nadia
pe margarina nu mai avem cu cine.
Eu sper
ca am surprins esenta si o sa ma treceti bacu. Ca altfel o sa trebuiasca sa-mi
plateasca Statul somaj si nu are de unde. Nu mai bine imi dati nota de trecere
ca sa pot sa fac si eu o facultate si sa ajung intr-o buna zi o tanara speranta
la frun birou de plagiatura, ca domnul Ponta ?
Viata ca o concluzie
Damblarin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu