- Iexistă o iexplicație !

Lumea vazuta prin ochi de damblarin este o lume incarcata de un umor negru si acid, care sanctioneaza anormalul si grotescul din societatea contemporana. Materie prima, neprelucrata, exista din abundența în jurul nostru. Dar nu este vizibila decat pentru un ochi antrenat. Ochi de damblarin...

Cititorii mei dispun de un acut si rafinat simt al umorului. Iar tu esti unul dintre ei. Pacat. Vei regreta. Pentru ca vei deveni dependent !

miercuri, 29 august 2018

PESTA PORCINĂ




Pesta nu are legătură cu Budapesta, dupa cum s-ar putea crede la prima vedere. Nu. Ea are legătură cu porcii. Iar porcii odată infectați nu mai au nici o legătură cu restul. Nu se mai pot  trata. Nici măcar sacrifica pentru un scop nobil. Se ard în gropi de drept comun. După care se dă cu var, pentru un aspect sănătos și îngrijit pe fundul gropii.


Singurul agent de curățare eficientă a Pestei românești pe care istoria l-a consemnat în veacurile din trecut, nu a fost nici Mistăr Muscolo-Instalatorul Gel și nici Cocolino. Nu. A avut o denumire controlată de origine autohtonă: Vlad Țepeș.
Doar Vlad Țepeș a înțeles că exemplarului infectat de virusul corupției endemice instituționalizate îi degenerează țesuturile materiei cenușii până la alienare, fără posibilitatea de a mai fi vindecat.
Pentru că, nu-i așa, corupția incipientă, mai apoi este alimentată, perpetuată și metabolizată din lăcomie în drogul puterii absolute, cu orice preț. Moment în care exemplarul luat în discuție a ajuns complet dezumanizat și se situează la nivelul unui porc insensibil, pe scara involuției Darwiniene, cu creierul moral tabula grasa. De aceea Țepeș i-a ars din temelii până le-a făcut șoriciul creț, de câte ori i-a putut aduna la un loc cu verdeață. Pentru că boala unui astfel de exemplar porcin devine epidemie la nivel național, dacă nu este curmată la timp.


Lucru care s-a și întâmplat de altfel în veacurile ce au urmat de la dispariția lui Țepeș. Coruperea morală de tip fanariot a nației românești (în mod deosebit a celei foarte balcanizate, de la Sud și Est de Carpați), a fost un proces continuu, început în Evul Mediu și continuat până în ziua de astăzi.
Astfel s-a contaminat mentalul colectiv cu 'Pesta Porcină', epidemie rezumată de geniul popular în celebra expresie de tristă dar actuală amintire: 
"fură ei, dar ne dau și nouă !".


Înhibarea inițiativei antreprenoriale și exacerbarea unui sentiment de dependență față de cel mai hoț decât tine care, în schimbul simpatiei, se îndură și îți aruncă o ciozvârtă, este virusul care a dus la captivitatea în mizerie și la pervertirea percepției normalului a unei întregi nații (la care paranormalul pare normal, iar simbolul libertății este lanțul). Șeptelul de vieri autohtoni a pus umărul la virus. Virus la care însă, încă nu s-au găsit anticorpi autohtoni. Pentru că regimul încă se bazează pe citate celebre din autori morți și votanți tonți de la pompe funebre.


Modernizarea oferită de integrarea euro-atlantică aduce cu sine emancipare, libertate și prosperitate. Dar doar în schimbul responsabilizării individuale...De unde atâta lux, cu astfel de așteptări ? (poate vă veți întreba). De la niște generații care sute de ani au fost reduși la stadiul de docili ciugulitori din palma stăpânului ? La care 'Străinul' e mereu identificat ca fiind 'Hainul', dar întotdeauna, 'ai noștri e mai buni chiar dacă e mai răi !' ?...
De aceea poporului român i-a fâlfâit întotdeauna destinul pe deasupra capului și nu invers.


Iată efectele acestei Peste Porcine, la scară națională, netratată nici după Revoluție, cu care 'elitele șeptelului autohton' au continuat să-i infecteze pe nevaccinați.



La sate nu se mai vând caiete pentru copiii care merg la școală ci pentru patronii care vând pe caiet. Iar copiii se analfabetizează în școli fără budă la veceu și se  dau pe răzătoare că topogan nu au. În timp ce moșii lor unduie din gât ca o lebădă în fața ventilatorului prin te miri ce birturi din placaj, sorbind uleiuri volatile care nu țin mult, până le râd dinții singuri în gură și se încruntă din cute, că sprâncene nu le-au mai rămas. Și apoi încep să socializeze cu strigături...
În satul Hilișeu Horia, de exemplu, din Botoșani, oamenii adoră 'pasca cu salam și cașcaval' (cum numesc ei pizza descoperită doar recent), confundând cele sfinte cu umplerea mațului.


După alte statistici, oamenii muncii de la orașe care au ajuns șomeri de cartier și beau țuică de etajul 9 (au cazanul în baie, în blocul turn),  au ajuns să creadă că a te conecta cu natura înseamnă să te piși în pădure sau că Holidays sunt zilele acelea în care stai acasă și te uiți la filme de la Hollywood.................
............................................................................................

Cică, paraziții din structuri, aveau rău de la facturi. Dar și alte marionete aveau rău pe la bugete. Că atâta s-a promis de s-au dus banii pe scris. Guvernul are noaptea flatulențe de la propriile carențe. De la minciuni electorale pân' la Pensii Speciale. De la abuzurile perene la gazele lacrimogene...De aceea nu vreau să mai tac, că și-au plesnit poporu-n cap. La propriu și la figurat, l-au schingiuit și mutilat. Și acum, se chinuie să corupă pe SRI, ultima redută. Și pe Procurorul General, ce a refuzat să le fie cal. Au împrăștiat Pesta Porcină să ducă țara în ruină, ca să-nfrângă orice rezistență prin genocid și pestilență...


România 'profundă', adică poporul elementar, a devenit atât de conservator încât are efect de conservant. Conținutul borcanelor la care le desfiletează poporul român capacul nu se mai strică niciodată. Fiindcă borcanele sunt goale. Fiindcă România 'profundă' nu mai are nimic în prezent dar nici dorința de a mai avea un viitor în față.


Deci clar, țara asta are trăirile date peste cap și Pesta Porcină-i în floare până la pistil. Tocmai de aceea necesită o deratizare. Și încă una isterică. Pardon, istorică.





...Căci suntem copii de zei
Da ne pute gura a mujdei;
De veacuri stăm nestrămutați,
De aia suntem mai ciudați.


Și Doamne, Tu, nu ne lăsa
Să ne țuce buba aia ra,
Că numa noi suntem de vină
Că ni-o ajuns Pesta Porcină.


Unde ești tu, Tepeș tată,
Ca punând biciu pă ei,
Să-i pârlești cam deodată
Cu napalm și cu fuștei.


Scapă-ne de Pesta Porcină
Și chiar de tăți infecții ei,
Lasă Focu Iadului să vină,
Că prea zace țara de mișei...



Damblarin

Niciun comentariu: